Peste 99% din datele globale circulă chiar acum prin cabluri de telecomunicații aflate pe fundul oceanelor. O eventuală distrugere a acestora ar bloca tranzacții bancare de miliarde de euro și ar tăia alimentarea cu energie a unor țări întregi.
Miza financiară și militară a adâncurilor
Apărarea subacvatică s-a transformat rapid într-o piață globală evaluată la aproximativ 50 de miliarde de euro pe an. Industria nu mai construiește doar submarine clasice. Atenția s-a mutat masiv pe tehnologia cu dublă utilizare, civilă și militară. Fincantieri Underwater Hub, condus de directorul executiv Pierroberto Folgiero, este unul dintre marii jucători de pe această piață.
V-ați gândit vreodată cât de vulnerabilă este conexiunea voastră la internet? Până la urmă, și în cazul României, securitatea datelor și a rețelelor energetice depinde direct de infrastructura din Marea Neagră, iar orice incident serios acolo ne-ar lăsa instantaneu fără net acasă sau la birou. Grupul italian reunește acum un ecosistem integrat de companii naționale. Scopul este dublu. Pe de o parte protejarea infrastructurii critice, iar pe de altă parte susținerea tranziției digitale, în condițiile în care numărul cablurilor de fibră optică este așteptat să se dubleze în următorul deceniu.
Sistemul DEEP și roiurile de drone autonome
Într-o analiză publicată recent de Euronews, aflăm exact cum funcționează noul sistem DEEP (Dynamic Ecosystem for Enhanced Performance). Vorbim despre un lanț tehnologic integrat care începe cu o primă barieră de senzori plasați pe fundul mării. Aceștia detectează potențialele amenințări prin monitorizarea activității din coloana de apă din jur.
Cifrele și tehnologia vorbesc de la sine.
Odată ce o amenințare este detectată, sistemul lansează un grup de drone submarine de mici dimensiuni. Dronele se îndreaptă spre amenințare și, prin intermediul senzorilor și al unui algoritm de Inteligență Artificială, identifică tipul de pericol în timp real, permițând activarea imediată a măsurilor de atenuare a riscurilor.
Războiul hibrid și noile tehnologii cuantice
Dar de ce se întâmplă toate astea acum? Blocurile geopolitice nu se mai confruntă doar în spațiu deschis. Războiul hibrid se bazează masiv pe sabotaj. Un exemplu clar este tentativa de sabotaj asupra petrolierului SeaJewel în largul coastei Savona (navă suspectată că ar face parte din flota din umbră a Rusiei). Incidentul a demonstrat clar că porturile comerciale și coridoarele maritime sunt ținte sensibile.
Și tehnologia face pași uriași. Cercetătorii folosesc acum tehnica DAS. Aceasta permite măsurarea variațiilor microscopice de tensiune din interiorul cablurilor standard de fibră optică utilizate pentru traficul web, transformând cablurile transoceanice în mari dispozitive de ascultare subacvatice capabile să detecteze submarine sau scafandri pe suprafețe vaste.
Să fim serioși, sună a scenariu de film, dar e realitatea de pe teren. Noi magnetometre cuantice montate pe drone pot detecta modificări minuscule ale câmpului magnetic al Pământului cauzate de corpul de oțel al unui submarin aflat la zeci de kilometri distanță.
Marea decuplare digitală
Iar marea provocare abia urmează. Pentru anii 2026 și 2027, obiectivul principal este crearea de standarde europene comune. Acestea vor permite comunicarea wireless, în timp real, între dronele de suprafață, senzorii de pe fundul mării și dronele submarine din diferite țări, transformând apărarea într-o rețea comună de conștientizare maritimă aliniată cu NATO.
Numai că riscul geopolitic fragmentează infrastructura. Țările occidentale consolidează cablurile din Marea Mediterană și Oceanul Atlantic. În schimb, China promovează coridoare de infrastructură digitală alternative în Asia și Africa. Viitorul domeniului subacvatic ar putea aduce două ecosisteme digitale separate, împărțite geografic pe fundul oceanului.
