Vestea pe care o așteptau milioane de români a venit: facturile la gaze naturale nu vor exploda după 31 martie 2026, data la care expiră actuala schemă de plafonare. Guvernul a găsit o soluție de avarie pentru a evita un șoc în piață, un mecanism nou care înlocuiește plafonarea cu un așa-numit preț „administrat”. Măsura vine în contextul în care vechea schemă a costat bugetul de stat o sumă colosală, 6 miliarde de euro în ultimii patru ani, echivalentul a jumătate din deficitul estimat pentru anul în curs. Articolul de față explică în detaliu ce se va întâmpla, care este noul mecanism, de ce a fost nevoie de o schimbare și ce urmează pentru consumatorii casnici.
Ceasul ticăia periculos pentru Guvern și pentru consumatori. Schema de sprijin care a menținut prețul gazelor la un nivel suportabil, de 0,31 lei/kWh, urma să se încheie pe 31 martie. Fără o intervenție, prețul ar fi urcat la nivelul pieței, o perspectivă care amintea de dublarea facturilor la energie electrică dintr-un episod anterior, un scenariu pe care Executivul a vrut să-l evite cu orice preț.
De la plafonare la preț „administrat”. Ce înseamnă, de fapt?
Soluția nu mai este o plafonare clasică, prin care statul decontează diferența furnizorilor, un efort bugetar considerat nesustenabil. Noul concept, confirmat de surse guvernamentale, este cel de „preț administrat” printr-o perioadă de tranziție. Concret, Guvernul va folosi pârghia pe care o are prin producătorul de stat Romgaz.
Ministrul Energiei, Sebastian Ivan, a cerut explicit companiei naționale „să vină cu o ofertă” care să permită menținerea unui preț final controlat pentru populație. Practic, Romgaz va fi obligat să vândă gazul pe piața internă la un preț reglementat, suficient de mic pentru ca furnizorii să poată, la rândul lor, să ofere un preț final la consumator similar cu cel din prezent. Astfel, povara financiară nu mai cade direct pe bugetul de stat sub formă de subvenții, ci este gestionată prin politica de preț a unei companii de stat.
Anunțul oficial: „Am terminat actul normativ”
După săptămâni de speculații și negocieri în coaliție, confirmarea a venit luni seara. Ministrul Energiei a anunțat că documentul care stă la baza noului mecanism este gata.
„Am terminat actul normativ prin care ne asigurăm că nu o să crească preţul la gaze naturale după data de 31 martie”, a declarat Sebastian Ivan, potrivit unor surse citate de Agerpres.
Actul normativ, cel mai probabil o ordonanță de urgență, urmează să fie discutat și aprobat în ședința de Guvern de la finalul acestei săptămâni. Noua schemă este gândită să fie valabilă pentru o perioadă de un an, până la 31 martie 2027, timp în care autoritățile speră la o stabilizare completă a piețelor europene de energie.
Presiunea bugetară și contextul european
Decizia de a renunța la vechea schemă nu a fost una opțională. Costurile deveniseră prohibitive. Cele 6 miliarde de euro plătite în ultimii patru ani pentru plafonarea prețurilor la energie și gaze au pus o presiune imensă pe finanțele publice. Cifra este cu atât mai alarmantă cu cât reprezintă, conform declarațiilor aceluiași ministru Ivan, „jumătate din deficitul anului 2026”.
Această gaură bugetară vine într-un moment delicat pentru România, a cărei datorie guvernamentală a depășit deja pragul de alertă european de 60% din Produsul Intern Brut, ajungând la 1.121 miliarde de lei în noiembrie 2025, conform celor mai recente date de la Ministerul Finanțelor. În aceste condiții, continuarea subvenționării masive a facturilor ar fi fost imposibilă fără a risca o criză a finanțelor publice.
Pe lângă presiunea bugetară, sistemul energetic național se confruntă și cu alte provocări structurale. Lorant Antal, un expert în domeniu, a atras atenția recent că „rețelele de distribuție nu au ținut pasul cu dezvoltarea economiei în ultimele trei decenii”, o problemă care necesită investiții masive. În același timp, extinderea rapidă a prosumatorilor, deși benefică pentru tranziția verde, generează costuri suplimentare de echilibrare a sistemului, care ajung până la 372 lei/MWh și sunt suportate, în final, tot de consumatori, după cum a explicat președintele AFEER.
Ce urmează pentru facturile românilor?
Pe termen scurt, consumatorii casnici pot sta liniștiți. Factura la gaze naturale nu va crește de la 1 aprilie. Mecanismul de preț administrat, susținut de producția Romgaz, va asigura continuitatea prețului actual pentru încă cel puțin un an. Strategia pare să fie una coordonată la nivelul întregului sector energetic, europarlamentarul Cristian Bușoi declarând recent că nu vede „niciun motiv pentru care, în 2026, să mai crească suplimentar prețurile la electricitate”.
Detaliile finale ale modului de calcul și valoarea exactă a prețului „administrat” vor fi cunoscute după publicarea ordonanței de urgență în Monitorul Oficial. Cert este că Guvernul a ales o cale de mijloc: protejarea populației de un șoc al prețurilor, dar fără a arunca în aer bugetul de stat. O soluție de tranziție, menită să ofere predictibilitate până când piața energiei se va așeza pe un făgaș mai stabil.
