România rămâne blocată cu un guvern interimar, fără puteri depline, exact când termenul-limită pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență bate la ușă. După ce cabinetul condus de Ilie Bolojan a picat prin moțiune de cenzură, respingerea recentă a cabinetului Veștea a bifat prima solicitare ratată de învestitură din Parlament. Iar de aici până la spectrul alegerilor anticipate mai este doar un pas procedural.
Ce spune Constitutia despre anticipate
Articolul 89 din Constituția României trasează un traseu clar pentru blocajele de acest tip. Președintele poate dizolva Parlamentul doar dacă aleșii nu acordă votul de încredere unui nou guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare. Dar decizia se poate lua abia după ce pică cel puțin două propuneri de premier.
Legea fundamentală mai impune niște filtre stricte. Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată pe an. Măsura este interzisă în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial, în timp de război, asediu, mobilizare sau stare de urgență. Numai că președintele Nicușor Dan, care inițial respinsese varianta anticipatelor, a început să își nuanțeze discursul public.
Și ce înseamnă asta concret pentru viitorul politic imediat?
Așa cum detaliază o analiză publicată recent de Adevarul, cheia se află în interpretarea textului constituțional. Fostul judecător al Curții Constituționale, Petre Lăzăroiu, arată că șeful statului nu este obligat să declanșeze procedura, ci doar are această posibilitate.
„Acest «poate» lasă totuși puterea, în mod discret, la latitudinea președintelui de a declanșa sau nu dizolvarea Parlamentului, pentru că fără dizolvarea Parlamentului nu pot avea loc alegeri anticipate. Alegerile anticipate presupun, ca și alegerile la termen, că oamenii sunt chemați la urne ca să stabilească viitorii parlamentari. Acesta este întregul mecanism”, a explicat Petre Lăzăroiu.
Presiunea politica si varianta Ilie Bolojan
Dincolo de cifre și termene legale, anticipatele funcționează acum ca o veritabilă sperietoare la masa negocierilor. Să fim serioși, puține partide își doresc cu adevărat să iasă acum în fața electoratului. De altfel, Remus Pricopie a subliniat clar contextul actual: „Nu cred că PSD se află în situația de a vorbi despre anticipate astăzi”.
Fostul judecător CCR confirmă această realitate din teren.
„Dacă este să vorbim sincer, este greu de crezut că cineva forțează construcția guvernului prin această sperietoare a alegerilor anticipate. Pentru că, în afară de AUR, niciun alt partid nu ar conveni la alegeri anticipate”, a subliniat Lăzăroiu.
În tot acest peisaj tensionat, varianta readucerii lui Ilie Bolojan ca propunere de premier (pentru a coagula o majoritate de centru-dreapta) rămâne pe masă. Dar mutarea ar putea fi văzută strict ca un joc de forță din partea Palatului Cotroceni.
„Dacă președintele propune un premier, cum ar fi Ilie Bolojan, se poate interpreta ca o tentativă de presiune politică, în sensul în care, în mod normal, un guvern poartă numele primului ministru și se construiește în jurul lui. Dar nu cred că o astfel de strategie ar ține, pentru că antipatiile politice sunt mult prea mari și nici nu cred că președintele are interesul să forțeze în mod repetat aceeași variantă”, a apreciat Lăzăroiu.
Limitele presedintelui si deciziile CCR
Există însă un precedent periculos. Curtea Constituțională a decis în trecut că președintele nu poate folosi desemnarea premierului ca instrument de blocaj politic, propunând candidați doar pentru a fi picați intenționat la vot.
„A existat în trecut o situație similară, când Curtea Constituțională a intervenit în logica desemnării premierului și a arătat că nu poți propune un premier doar pentru ca acesta să fie respins. Au existat atunci momente neclare și complicate, dar în mod firesc ar fi problematic, chiar din perspectivă democratică, să blochezi formarea unui nou guvern doar prin repetarea acelorași propuneri fără rezultat. Un astfel de subiect ar putea intra în analiza Curții Constituționale, care ar decide dacă o astfel de procedură este validă sau nu. Dar, realist vorbind, președintele mai are și alte soluții de rezervă”, a precizat fostul judecător.
Până la urmă, câte gloanțe are președintele pe țeavă?
Constituția nu dă un număr exact maxim de încercări, atâta timp cât se respectă pașii procedurali.
„Dacă o propunere de premier este respinsă, iar apoi se ajunge din nou în aceeași situație, se reia procedura. Nu există un număr fix de încercări în sens practic, chiar dacă există o limitare constituțională a etapelor. În esență, președintele are o anumită marjă de acțiune”, a explicat Lăzăroiu.
Termenul de 60 de zile curge deja de la respingerea cabinetului Veștea, iar președintele României trebuie să convoace liderii grupurilor parlamentare pentru o nouă rundă de consultări oficiale.
