Fostul sef ANAF Sorin Blejnar scapa de inchisoare. Judecatorii anuleaza condamnarea de 5 ani

Decizia instanței este definitivă și închide un capitol juridic extrem de lung și întortocheat.

Drumul juridic spre anularea sentinței

Parcursul acestui dosar arată exact cât de complicat funcționează mecanismele justiției. Condamnat în anul 2019 la cinci ani de închisoare cu executare, fostul șef al Fiscului a fost eliberat condiționat în 2021. Dar nu s-a oprit aici cu demersurile în instanță. A formulat o primă cale extraordinară de atac în 2023, invocând faptul că, la momentul condamnării sale, faptele erau deja prescrise.

Atunci, judecătorii de la Curtea de Apel București i-au respins contestația în anulare. Numai că Blejnar a refuzat să cedeze. A depus o a doua contestație, iar lucrurile au luat o cu totul altă întorsătură.

La 7 ani distanță de la condamnare, instanța a stabilit marți că el nu mai poate fi tras la răspundere în dosarul în care a fost acuzat că a încasat 12 milioane de lei de la un om de afaceri în schimbul influenței sale. Motivul principal este intervenția prescripției, așa cum reiese din minuta publicată pe portalul instanței.

Cum au motivat judecătorii decizia de marți

Ce înseamnă asta concret pentru dosar? Așa cum relatează Hotnews într-o analiză a cazului, hotărârea se bazează pe o reglementare clară a instanței supreme. Anul trecut, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis, printr-un recurs în interesul legii, că termenul de prescripție trebuie să se calculeze de la data săvârșirii primului act material. Decizia ICCJ a devenit obligatorie odată cu publicarea ei în Monitorul Oficial, la data de 12 februarie 2025.

Această clarificare a fost vitală. Până la acea hotărâre, instanțele din România aveau practici neunitare. Unele calculau termenul de la primul act material, altele de la ultimul, iar Parchetul General propusese chiar ca termenul să curgă de la data săvârșirii ultimei infracțiuni.

În februarie anul curent, Sorin Blejnar a formulat o nouă contestație la executare, cerând anularea condamnării exact pe baza acestei decizii a instanței supreme. Și a câștigat.

Iar minuta Curții de Apel București explică exact soluția tehnică: „Încetează procesul penal faţă de inculpatul Blejnar Sorin, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influentă, ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale (faptele din martie-aprilie 2011). Înlătură dispozițiile referitoare la aplicarea pedepselor complementare și accesorii pe lângă infracțiunea pentru care a intervenit prescripția răspunderii penale. Înlătură dispoziția privind obligarea inculpatului Blejnar Sorin la plata sumei de 7500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, obligat în primă instanță. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei”.

Divergențe majore în completul de judecată

V-ați gândit vreodată cum se iau aceste decizii în spatele ușilor închise? Ei bine, cea de-a doua contestație în anulare a avut un parcurs inedit.

Inițial, cei doi judecători desemnați în complet au avut opinii complet diferite. Unul dintre ei a apreciat că solicitarea este inadmisibilă. Argumentul său, consemnat într-o opinie separată, a fost că această cale extraordinară de atac are deja autoritate de lucru judecat, din moment ce instanța se mai pronunțase o dată pe aceeași cerere în urmă cu trei ani.

Celălalt judecător a susținut contrariul, considerând că acțiunea poate fi judecată pe fond. Pentru că nu au reușit să ajungă la un consens, procedura a cerut desemnarea unui al treilea judecător în complet. Acesta din urmă a înclinat balanța, decizând că solicitarea fostului șef ANAF este admisibilă.

Milioanele de lei și sechestrul care rămâne valabil

Să fim serioși, miza financiară a acestui dosar nu a fost deloc una mică. Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Sorin Blejnar în 2016, cu acuzații extrem de grele.

Conform anchetatorilor, în cursul anului 2011, pe fondul inițierii unor proceduri de achiziții publice la ANAF, Blejnar ar fi acceptat promisiunea unui procent uriaș: 20% din valoarea contractelor ce urmau să fie semnate la nivelul instituției. Banii trebuiau să ajungă la el pentru a-și exercita influența asupra unui subaltern. Acesta din urmă avea rolul de a gestiona procedurile de atribuire astfel încât contractele să ajungă la firma omului de afaceri dispus să plătească.

DNA a arătat că, în perioada noiembrie 2011, ianuarie 2012, Sorin Blejnar și funcționarul implicat au primit suma totală de 13.172.520 lei. Banii ar fi fost spălați printr-o firmă „fantomă” (controlată de cei doi), care a încheiat contracte fictive cu societatea omului de afaceri. Din această sumă colosală, lui Blejnar i-a revenit efectiv suma de 12.513.894 lei.

Cert e că, deși a scăpat de latura penală, fostul șef al Fiscului nu a scăpat de măsurile financiare. La condamnarea definitivă din 2019, judecătorii au instituit un sechestru asigurător asupra bunurilor imobile aparținând lui Blejnar, până la concurența sumei de 12.513.894 lei. În decizia de marți, prin care a admis calea extraordinară de atac, Curtea de Apel a înlăturat doar condamnarea, nu și dispozițiile privind acest sechestru.

Până la eliberarea sa condiționată, Blejnar a executat pedeapsa în închisoare în perioada 7 mai 2019 – 15 octombrie 2021. Anterior, el s-a aflat în arest preventiv și arest la domiciliu în intervalele martie-august 2013, respectiv noiembrie 2016 – aprilie 2017.