Actuala criză politică, declanșată de PSD, nu are ca miză principală ieșirea de la guvernare. Este, de fapt, o renegociere a limitelor puterii, consideră profesorul Gheorghe-Ilie Fârte, specialist în comunicare politică. Acesta susține că social-democrații încearcă disperat să refacă legătura cu un electorat pe care l-au pierdut constant în ultimii ani.
Logica din spatele mișcării PSD
La prima vedere, mișcarea PSD pare riscantă. Și totuși, există o justificare logică în spatele acțiunilor partidului, explică profesorul Fârte. PSD se confruntă cu un recul electoral masiv, scăzând de la 45% în 2016 la 25% la alegerile din decembrie 2024, iar acum sondajele îi plasează la un alarmant 16%. În acest context, o continuare a guvernării din postura de partener secundar devine nesustenabilă. „Nu-și pot permite să gireze în continuare guvernarea în care sunt vioara a doua sau a treia, deși ponderea lor în Parlament este mult mai mare decât a partenerilor de guvernare”, afirmă Fârte.
Principalul obiectiv este, așadar, reconectarea cu baza electorală. „Nu poți să te prezinți la următoarele alegeri fără să ai tracțiune în propriul electorat. Aceasta cred că este principala motivație a PSD: vrea să refacă, într-un fel, legătura cu electoratul.”
Dar asta nu înseamnă o ieșire de la guvernare, ci mai degrabă o forțare a schimbării premierului Ilie Bolojan, cu care miniștrii PSD s-au plâns în mod repetat că au o colaborare deficitară. „Din câte am înțeles, nu vor să iasă de la guvernare, adică vor să rămână alături de PNL, poate și de USR, sigur de UDMR în coaliția guvernamentală, dar nu cu premierul Ilie Bolojan”, precizează specialistul.
Președintele, un arbitru „mult prea pasiv”
În toată această criză, rolul președintelui Nicușor Dan este criticat aspru. Profesorul Fârte îl consideră „mult prea evaziv, mult prea pasiv. Este șeful statului și cred că a uitat acest lucru, a tot insistat pe calitatea sa de mediator. Cred că, prin mediator, înțelege arbitru pasiv.”
Fârte subliniază că șeful statului, susținut de peste șase milioane de voturi, ar trebui să imprime o direcție clară, nu să se complacă într-o expectativă. „Or, nu face asta și este foarte grav.”
Această pasivitate se reflectă și în alte decizii, precum numirile la șefia parchetelor, unde președintele pare să apere status-quo-ul, dezamăgind electoratul reformist care l-a susținut. „Mulți dintre cei care l-au votat l-au considerat un reformist, au avut așteptări foarte mari de la dânsul, însă se pare că menține statu-quo-ul, ca să nu spun sistemul”, adaugă Fârte.
O alianță PSD-AUR, formula cea mai bună?
V-ați gândit vreodată la o alianță între PSD și AUR? Poate părea surprinzător, dar Gheorghe-Ilie Fârte lansează o ipoteză șocantă. „S-ar putea să vă surprind, dar aceasta cred că ar fi fost formula cea mai bună – cu un președinte de centru-dreapta, Nicușor Dan, și cu o alianță de guvernare bazată pe afinități PSD-AUR.”
Profesorul respinge etichetarea AUR drept partid extremist, argumentând că atâta timp cât funcționează într-un cadru legal, trebuie acceptat ca actor politic legitim. „Dacă un partid politic, să zicem AUR, este extremist, încalcă legea, încalcă Constituția, alte instituții ale statului ar trebui să își facă datoria”, explică el. Mai mult, ignorarea sistematică a milioanelor de votanți ai unui partid poate duce la o instabilitate și mai mare. „Acesta este jocul democratic: să-i acceptăm la guvernare și pe cei care nu sunt ca noi, pe cei care au interese diferite, poate incompatibile cu ale noastre.”
„Marea Coaliție a pus cruce normalității”
Numai că, dincolo de jocurile de moment, problema de fond este alta. Rădăcina crizei actuale, în viziunea lui Fârte, este chiar construcția care trebuia să aducă stabilitate.
„Răul fundamental a fost comis prin crearea Marii Coaliții, în numele stabilității. Această hibridare PSD-PNL a dus la anihilare ideologică.”
El amintește că o soluție exista după alegerile din 2020 (majoritatea fragilă PNL-USR-UDMR), dar președintele de la acea vreme, Klaus Iohannis, a insistat pentru o super-majoritate. „Coabitarea în Marea Coaliție, după căderea guvernului Cîțu, după eliminarea USR de la guvernare, a fost crucea normalității politice din România”, concluzionează Fârte.
Iar perspectivele nu sunt optimiste. Specialistul vorbește despre un moment politic reformist ratat după alegerile din 2025 și despre un pesimism generalizat. „Sunt foarte sceptic că lucrurile se vor îmbunătăți”, mărturisește el, indicând cifrele economice îngrijorătoare: 40.000 de concedieri în primul trimestru din 2026 și o rată a inflației de 9,9%. În opinia sa, singura soluție reală ar fi un proiect de anvergură: „ar trebui anunțat proiectul unei noi Republici bazate pe o nouă Constituție”.
