Peste 400 de unități sanitare din România au intrat de astăzi, 28 iulie, în grevă generală pe perioadă nedeterminată. Angajații afiliați la Federația Sanitas au oprit lucrul, nemulțumiți de proiectul noii legi a salarizării, și au anunțat clar că spitalele vor asigura de acum exclusiv asistența medicală și serviciile de urgență.
Eșecul negocierilor de la Palatul Cotroceni
Și totul pleacă de la bani. Protestul extrem vine după ce ultimele discuții purtate chiar la Palatul Cotroceni s-au încheiat fără niciun rezultat concret. Acolo, sindicaliștii au stat la masă cu reprezentanții statului, dar ruptură este totală.
Federația Sanitas a explicat exact cum au decurs lucrurile, într-un comunicat oficial transmis seara trecută: „Federația Sanitas a fost invitată astăzi, 27 iulie, la o întâlnire de lucru având ca subiecte greva generală și revendicările care au generat-o. Discuția a fost mediată de domnul Radu Burnete, consilier prezidențial, în prezența ministrului interimar al Muncii și a ministrului interimar al Sănătății. În cadrul acestei întâlniri am reiterat faptul că sistemul sanitar are nevoie astăzi de măsuri urgente pentru a putea avea grijă de pacienți așa cum merită cu adevărat. I-am prezentat domnului Radu Burnete revendicările grevei generale și motivele care ne-au împins la această decizie. Am menționat inclusiv faptul că Guvernul interimar a ignorat orice formă de dialog social, iar Ministerul Muncii ne-a invitat la o discuție abia după ce Curtea de Apel a hotărât suspendarea demersurilor guvernamentale privind proiectul legii salarizării”.
Așa cum arată informațiile publicate de Libertatea, sindicaliștii au acuzat public că, fix înaintea declanșării acestei greve pe termen nelimitat, s-au făcut presiuni asupra angajaților din spitale.
Acum, mingea este în terenul Executivului. Sanitas cere direct Guvernului interimar condus de premierul Ilie Bolojan să deblocheze urgent angajările din sistemul public de sănătate și să renunțe la orice măsuri care taie din veniturile personalului medical.
Cifrele din spatele epuizării cadrelor medicale
Ce înseamnă asta concret pentru pacienții care așteaptă la ușa cabinetelor?
Cifrele se simt direct pe holurile spitalelor.
Sistemul medical românesc funcționează în acest moment cu un deficit uriaș, de peste 30.000 de posturi. Sindicaliștii atrag atenția că lipsa oamenilor distruge calitatea actului medical. Reprezentanții Sanitas au transmis un mesaj dur către guvernanți: „În spitale, deficitul de personal nu este un număr într-un tabel. Înseamnă ture tot mai greu de acoperit, suprasolicitare, epuizare și mai puțin timp pentru fiecare pacient. Opriți reducerea veniturilor! Nu poți cere servicii publice de calitate de la oameni cărora le reduci veniturile, în timp ce le crești volumul de muncă și responsabilitatea”.
Această grevă generală vine la exact 8 zile distanță de greva de avertisment organizată în data de 20 iulie.
Ce promite Ministerul Muncii și de ce se opun sindicatele
Dar lucrurile se complică și mai mult când ne uităm pe hârtiile guvernamentale. Pe 17 iulie, Ministerul Muncii, condus de ministrul interimar Dragoș Pîslaru (PNL), a pus în transparență proiectul actualizat al legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice. Instituția susține sus și tare că salariile nu vor scădea.
Noua variantă prevede șase gradații calculate în funcție de vechimea în muncă. Conform ministerului, majorările salariului de bază vor fi cuprinse între 2,5% și 7,5%.
Numai că, să fim serioși, angajații din sistem văd cu totul altfel situația din teren. Federaţia „Solidaritatea Sanitară” (FSSR) a reacționat imediat la publicarea documentului: „FSSR susţine reforma salarizării, dar numai cu condiţia ca aceasta să protejeze veniturile reale aflate în plată şi să nu producă scăderi pentru angajaţii din Sănătate. În forma comunicată la 17 iulie, proiectul legii salarizării, deşi preia o parte dintre solicitările anterioare ale FSSR, menţine prevederi care conduc la diminuarea drepturilor salariale ale unei părţi importante a personalului”.
Revolta se extinde în Educație și blochează instanțele
Iar nemulțumirile nu se opresc la porțile spitalelor. Noul proiect lovește puternic și în cancelarii. Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) şi Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” au catalogat documentul drept „o nouă ofensă adusă personalului din învăţământ”.
Profesorii acuză că Guvernul calcă în picioare promisiunile trecute. Ei spun că noul proiect ignoră complet legea (adoptată abia după greva generală din 2023) care reglementa salariul profesorului debutant. Mai mult, a dispărut promisiunea clară că salariul maxim al unui profesor din preuniversitar cu gradul I și vechime maximă va fi adus la același nivel cu salariul unui medic specialist.
Liderii din educație au lansat un avertisment direct către legislativ: „Parlamentul are obligaţia de a corecta această gravă nedreptate. Un vot pentru această lege este un vot împotriva şcolii româneşti, împotriva profesorilor şi împotriva viitorului copiilor noştri. Parlamentarii care vor vota acest proiect îşi vor asuma întreaga responsabilitate politică şi morală pentru accentuarea crizei din educaţie, degradarea sistemului de învăţământ şi compromiterea atractivităţii profesiei didactice. Nu poate exista educaţie de calitate cu profesori umiliţi, descurajaţi şi remuneraţi necorespunzător, fără să ţină cont de importanţa muncii pe care o desfăşoară”.
Până la urmă, soarta legii se dispută și în sălile de judecată. Curtea de Apel București a decis pe 21 aprilie suspendarea procedurii noii legi a salarizării inițiate de Ministerul Muncii.
Instituția condusă de Dragoș Pîslaru a ripostat imediat. Ministerul a transmis oficial că decizia instanței „nu produce vreun efect”. Oficialii guvernamentali susțin că magistrații au dat verdictul chiar „în ziua înregistrării dosarului, fără citarea ministerului în calitate de pârât”, lăsând instituția în imposibilitatea de a se apăra. Din acest motiv, ministerul a anunțat că va face recurs.
Conform calendarului oficial, legea salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice urmează să intre în vigoare pe 1 decembrie 2026.
