Comparațiile dintre criza guvernamentală actuală din 2026 și situația politică a cabinetului condus de Emil Boc în 2009 domină spațiul public. Realitatea economică și geopolitică face însă imposibilă repetarea acelui scenariu. Fostul consilier prezidențial Cristian Hrițuc demontează ideea unui guvern interimar de lungă durată condus de Ilie Bolojan.
Bariera constitutionala si votul PSD
Dar lucrurile stau complet diferit la nivel constituțional. Analistul politic a explicat de ce prelungirea mandatului actualului premier se lovește de un blocaj parlamentar clar.
„În primul rând, nu e același context. Atunci eram în pline alegeri prezidențiale și era oarecum asumat de toată lumea că, la finalul campaniei, se va tranșa ce se va întâmpla și cu Guvernul. Decizia 85 a Curții Constituționale, în care toată lumea se învârte este destul de clară: președintele nu are voie să numească un premier în condițiile în care se știe din start că pică. Ilie Bolojan poate să mai primească un mandat? Da, dacă se configurează ideea că va avea o majoritate, da, poate primi un astfel de mandat. Dacă este să ne ducem în extrem, să judecăm și Grindeanu a picat tot prin o moțiune de cenzură. Grindeanu ar putea primi un mandat? Adică mie mi se pare că lucrurile sunt un pic împinse la extrem. Pentru că, în momentul de față, să fim serioși, chiar dacă, constituțional, Ilie Bolojan ar putea primi mandat, PSD nu ar putea vota, asta e cea mai mare barieră. N-ar putea vota un guvern cu premier Ilie Bolojan și o continuare în coaliție, după ce au avut moțiunea de cenzură.”, a declarat Cristian Hrițuc.
Până la urmă, matematica parlamentară dictează regulile jocului.
Ce se intampla cu dizolvarea Parlamentului
Președintele României are la dispoziție instrumente flexibile. Într-o analiză publicată recent de Adevarul, aflăm că șeful statului nu este forțat să declanșeze anticipatele dacă respinge două propuneri succesive de prim-miniștri.
„Poate fi calea spre alegeri anticipate sau nu. Președintele poate să mai desemneze încă două guverne. Pentru că în Constituție e un cuvânt foarte clar: președintele poate dizolva Parlamentul. Nu e obligat. Președintele poate să încerce să rezolve criza. Într-un termen mai mare, nu e constrâns de aceste două căderi succesive. La cum este scrisă Constituția sunt sigur că toți parlamentarii care nu mai prind un al doilea mandat ar vota al doilea guvern, chiar dacă s-ar numi Guvernul Gigi Becali”, a arătat expertul.
Cum vede Emil Boc paralela cu anul 2009
Fostul premier Emil Boc a intervenit direct în această dezbatere publică. El a declarat pentru publicația Ziua de Cluj că social-democrații generează instabilitatea actuală.
„După alegeri am fost reconfirmat ca premier. PSD-ul păţeşte acum ce a făcut el în 2009. Atunci a ieşit de la guvernare în speranţa că îşi va maximiza şansele să câştige alegerile prezidenţiale, acelaşi scenariu se repetă acum cu alţi actori. PSD-ul rămâne singur la guvernare, îl părăsesc aliaţii, în vederea maximizării şanselor pentru următoarele alegeri”, a spus Emil Boc.
Și totuși, Hrițuc atrage atenția că interimatul lung din 2009 a funcționat doar pentru că partidele acceptaseră tacit un armistițiu.
„În primul rând, nu seamănă deloc situațiile, pentru că partea asta cu, cine câștigă președinția va numi guvernul, era asumată și de PSD. Știau și ei și nu puneau nici atât de multă presiune, să zic, pentru realizarea unui guvern. Era asumată, conștientizată de toată lumea. Președintele Băsescu a făcut două nominalizări. Liviu Negoiță practic, a așteptat terminarea alegerilor și apoi și-a depus mandatul. Deci atunci era o tragere de timp oarecum asumată de toată lumea. Acum nu suntem în ipostaza asta, pentru că suntem într-o perioadă, ca să zic așa, de mijloc de mandat. Atunci eram într-o perioadă finală de mandat prezidențial și toată lumea aștepta terminarea ostilităților, pentru a se pune și un guvern”, a detaliat analistul politic.
Presiunea deficitului si banii din PNRR
V-ați gândit vreodată cât de mult s-a schimbat contextul internațional față de acum 17 ani? În 2009, criza mondială abia lovea timid România.
„Nu se aseamănă nici din punct de vedere al jocului politic. Nu se aseamănă nici din punct de vedere al contextului. Acum vremurile sunt mai complicate. Război, criză petrolieră, războiul din Ucraina, în România deficit imens. Atunci nu explodase criza economică, era încă ținută în frâu. Chiar în campania prezidențială s-au luat niște măsuri, ceva de genul, dacă îmi aduc bine aminte, diminuarea timpului de lucru al funcționarilor publici. Aveau câte o zi de concediu impusă, ca să se reducă partea de salariu. Erau niște măsuri de reducere a cheltuielilor statului, dar într-o formă ultra-incipientă. Abia după alegerile prezidențiale au venit măsurile dure, cu reducerea de 25% a salariilor.”, a transmis Hrițuc.
Iar astăzi, decidenții se lovesc de un zid financiar (marcat clar de condițiile impuse de la Bruxelles prin documentele oficiale).
„România acum este într-o criză globală. Toată lumea este într-o criză. Atunci nu existau războaie la graniță și nici războiul din Golf, cu implicațiile sale asupra crizei petroliere. Era o criză economică pornită de la criza financiară din Statele Unite, dar valul spre Europa era încă la început. Deci atunci aveai un spațiu de joc mai mare în timp. Acum, spațiul de joc este extrem de limitat, pentru că timpul trece, ai condiționalitățile din PNRR, SAFE, oricum vei pierde bani, este clar că nu mai ai cum să iei toți banii aceia, iar lupta cu deficitul încă nu s-a terminat. Eu aproximez că vom avea probleme și pe buget, pentru că toți banii aceștia care nu vor mai intra prin PNRR, și care sunt prinși și acum în buget, vor duce la o diminuare a bugetului și la forțarea unei rectificări bugetare mult mai devreme.”, a punctat fostul consilier prezidențial.
Legea fundamentală a statului prevede că Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni din mandatul unui președinte, un detaliu tehnic care a dictat ritmul deciziilor politice la finalul anului 2009.
