În Bulgaria partidul pro-rus al lui Radev câștigă 44% și majoritatea absolută

O victorie istorică

Bulgaria Progresistă va avea în jur de 131-132 de mandate în parlamentul de 240 de locuri. Asta înseamnă că Rumen Radev poate guverna singur, fără a avea nevoie de parteneri de coaliție. Este o performanță nemaiîntâlnită în politica bulgară de la victoria UDF (Uniunea Forțelor Democratice) din 1997, care obținea atunci 137 de locuri.

Partidele tradiționale au fost pur și simplu pulverizate. Coaliția pro-europeană „Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică” (PP-DB) a obținut doar 14,2%, în timp ce GERB, partidul fostului premier Boiko Borisov care a dominat politica ultimilor ani, a căzut pe locul trei cu un scor de 13%.

În parlament au mai intrat Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (MRF), cu 5,85%, și partidul de extremă dreapta Renașterea (Vazrazhdane), cu 4,43%.

De unde au venit voturile

Dar cum a reușit Radev o asemenea performanță, mai ales după șapte runde de alegeri care au generat doar instabilitate? Se pare că discursul său anticorupție, combinat cu deschiderea către Rusia și criticile la adresa politicilor UE, a rezonat cu un electorat larg. El a profitat de valul de nemulțumire față de corupție și partidele tradiționale.

Un sondaj la ieșirea de la urne realizat de Trend arată că Bulgaria Progresistă a atras votanți din toate direcțiile. Aproape 16% dintre alegătorii care au votat anterior pentru GERB au susținut acum formațiunea lui Radev. Și mai interesant, 18,5% dintre susținătorii pro-europeni ai PP-DB au migrat și ei către Radev. Partidul său a mai atras 11,3% din voturile BSP (stânga, care nu a intrat în parlament) și 10,7% din cele ale partidului Renașterea.

Politologul Teodor Slavev a explicat pentru AFP că Radev „a erodat electoratul partidului pro-Kremlin, Vazrazhdane”, grație pozițiilor sale deschise față de ruși și anti-elite.

Justiția, prima miză pe plan intern

Cu o majoritate confortabilă, Rumen Radev, cel mai probabil viitorul premier, are mână liberă să-și impună agenda. Iar una dintre prioritățile anunțate este reforma justiției. Mai exact, numirea unui nou Consiliu Suprem al Magistraturii, al cărui mandat a expirat de peste trei ani, și implicit alegerea unui nou procuror general.

Pentru această mișcare, Radev are nevoie de o majoritate constituțională de 160 de voturi. Aici, surprinzător, ar putea primi sprijinul PP-DB, care a declarat si că reforma justiției este o prioritate. Împreună, cele două forțe ar depăși cu mult pragul necesar, putând chiar să aducă modificări Constituției.

Ce urmează în politica externă

Dacă pe plan intern lucrurile par clare, marea întrebare este ce se va întâmpla cu orientarea externă a Bulgariei. Campania lui Radev a fost adesea comparată cu cea a premierului maghiar Viktor Orban, ambii promovând o apropiere de Moscova și reluarea importurilor de petrol și gaze rusești. Radev s-a remarcat și ca un critic al Kievului, al ajutorului militar pentru Ucraina, dar și al deciziei Bulgariei de a adopta moneda euro.

Și totuși, fostul președinte a fost destul de vag în declarații. Duminică, după victorie, a afirmat că ar fi dispus să colaboreze cu PP-DB pentru reforma judiciară și că Bulgaria va „depune eforturi pentru a-și continua parcursul european”.

Dincolo de declarații, Bulgaria se confruntă cu probleme grave. Tihomir Bezlov, cercetător la Centrul pentru Studiul Democrației din Sofia, a avertizat că „principala provocare cu care se confruntă țara este criza economică și criza demografică”. Acesta a adăugat, nu foarte optimist: „Nu pare să existe prea multe idei în tabăra câștigătoare cu privire la niciuna dintre aceste probleme”.