Alegerile anticipate ar costa 160-170 de milioane de euro. AEP pregătește schimbarea termenelor electorale

Constituția prevede că alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului. Pentru respectarea acestui termen, ar trebui modificate Legea 208/2015, care reglementează alegerile parlamentare, și legea votului prin corespondență, fără afectarea dreptului la vot, potrivit lui Țuțuianu.

Înscrierea pentru votul prin corespondență ar avea nevoie de un nou termen

Alegătorii care vor să voteze prin corespondență ar trebui să primească, prin lege, un termen în care să se poată înscrie pe lista electorală. La alegerile obișnuite, înscrierea se face începând din aprilie, însă acest termen a trecut pentru eventualele alegeri anticipate.

Campania electorală ar urma să rămână de 30 de zile. Nu ar fi modificate nici termenele pentru depunerea semnăturilor la Biroul Electoral, depunerea candidaturilor și desemnarea președinților birourilor electorale.

În 2024, hotărârea de Guvern privind alegerile parlamentare a fost emisă în jurul lunii iulie, a intrat în vigoare în septembrie, iar votul a avut loc în decembrie. Partidele și administrația locală au avut astfel mai mult timp pentru pregătirea scrutinului.

Modificarea legislației electorale ar trebui făcută prin lege organică, adoptată de Parlament. Țuțuianu a spus că deciziile Curții Constituționale permit intervenții excepționale în domeniul electoral, dar fără afectarea exercitării drepturilor fundamentale.

Un vot în străinătate costă de trei ori mai mult decât unul din țară

AEP, Ministerul Afacerilor Externe și Guvernul ar trebui să identifice într-o lună sau o lună și jumătate sediile pentru secțiile de votare din străinătate.

Țuțuianu a spus că, dacă nu vor fi organizate 950 de secții de vot în străinătate și vor fi 450, ca în 2014, ar putea apărea din nou discuții despre limitarea votului românilor din diaspora. El a estimat că un vot în străinătate costă de trei ori mai mult decât unul din țară, iar costul total al alegerilor anticipate ar putea ajunge la 160-170 de milioane de euro.

Alegerile anticipate pot fi organizate după două respingeri ale învestiturii

Potrivit articolului 89 din Constituție, președintele poate dizolva Parlamentul după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare. Sunt necesare două condiții: Parlamentul să nu fi acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și să fi respins cel puțin două solicitări de învestitură.

Până acum, Parlamentul a respins doar Cabinetul Veștea, pe 22 iunie. Eugen Tomac, nominalizat anterior pentru funcția de premier, nu a mai ajuns la votul Parlamentului.

Nicușor Dan l-a nominalizat joi pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Decretul de desemnare nu fusese încă publicat în Monitorul Oficial.

Conform articolului 103 din Constituție, candidatul la funcția de prim-ministru are 10 zile de la desemnare pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului. Documentele sunt dezbătute în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, iar învestirea necesită 233 de voturi.