Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a hotărât recent că dreptul firmelor de a reporta soldul negativ de TVA în deconturile viitoare nu se prescrie. Decizia trebuia să facă lumină în legislația fiscală românească. Numai că lucrurile stau fix invers, iar contabilii și antreprenorii se trezesc cu un val de neclarități majore în relația cu statul.
O decizie care complica birocratia
Instanța supremă a stabilit un principiu simplu la prima vedere. Când o firmă are dreptul să deducă TVA, poate alege din două variante clare. Fie cere rambursarea banilor de la ANAF (caz în care se aplică termenul de prescripție de 5 ani și vine inspecția fiscală), fie mută soldul negativ de la o lună la alta, pe o perioadă nedefinită, până la închiderea afacerii. Magistrații au considerat că această abordare respectă directivele europene și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene privind neutralitatea taxei.
Dar cum aplici asta în viața reală?
Dragoș Bădescu, Senior Tax Manager la Crowe România, explică blocajul apărut: „Dacă, în teorie, un contribuabil poate reporta la nesfârșit soldul său de TVA, acesta nefiind prescriptibil, în practică însă nu este clar cum va putea fi aplicată această decizie, mai ales în situații unde vorbim de un sold TVA cu o proveniență mai mare de perioada generală de prescripție de 5 ani, iar acestea pot fi multe”.
Dilema banilor din trecut
Să luăm un exemplu concret pentru mediul de afaceri. O companie are un sold de TVA din 2019 pe care nu l-a cerut la rambursare. La un moment dat, suma a fost ștearsă din decontul oficial pe motiv că s-a prescris. Acum, antreprenorii se întreabă dacă pot pune banii înapoi în acte pentru a compensa alte plăți curente.
Într-o analiză detaliată publicată recent de Hotnews, specialiștii arată că situația devine rapid un coșmar contabil.
„În teorie pare posibilă această variantă, având în vedere că prin depunerea decontului nu se exercită un drept de restituire, ci se continuă mecanismul de determinare a soldului TVA de plată/rambursat. Altfel spus, prin depunerea fiecărui decont de TVA, contribuabilul își regularizează situația fiscală privind TVA de plată/rambursat, neutralizând astfel efectele TVA. Dar dacă perioada următoare acelui sold (2020-2025) a fost supusă inspecției? Practic, acel sold s-a resetat la 0 în momentul rambursării TVA solicitat și contribuabilul n-ar mai avea dreptul să îl includă pentru a-l folosi în continuare… sau are?”, adaugă Dragoș Bădescu.
Până la urmă, cine are dreptate aici? O altă problemă gravă apare dacă un sold mai vechi de 5 ani, folosit acum pentru compensare, conține greșeli. De exemplu, provine din achiziții pentru care firma nu avea de fapt drept de deducere. Dacă firma vrea să facă o corecție voluntară, riscă să redeschidă o perioadă teoretic închisă.
Controale ANAF mai lungi si costuri suplimentare
Iar problemele nu se opresc la completarea unor hârtii. Ne lovim direct de limitele puterii de control a statului. Legea în vigoare spune că ANAF poate verifica și stabili creanțe, dobânzi sau penalități pe o perioadă maximă de 5 ani și 6 luni. Dacă soldul de TVA nu se prescrie niciodată, primesc inspectorii Fiscului dreptul de a săpa în arhivele firmelor dincolo de această limită legală?
Răspunsul la această întrebare schimbă complet regulile jocului pentru firmele românești.
„Dacă răspunsul la ambele cazuri este da, atunci acei contribuabili care au sold de TVA mai vechi de 5 ani pe care ajung să îl folosească din varii motive. Acum vor trebui să păstreze documentele pe perioade mai lungi de timp (mai mult decât prevede legea) și să asigure lizibilitatea lor în cazul în care originalele sunt ținute pe suport hârtie. Și durata inspecțiilor fiscale va fi mai lungă, iar verificările vor dura mai mult, caz în care activitatea de zi de zi a contribuabilului ar putea fi perturbată mai mult timp”, a precizat reprezentantul Crowe România.
Ministerul Finanțelor tace deocamdată pe acest subiect.
Fără norme clare de aplicare sau măcar o luare de poziție oficială (așteptată cu tensiune de tot mediul de business), decizia instanței supreme va genera costuri suplimentare. Firmele vor plăti mai mult pe avocați și consultanți, iar inspectorii ANAF vor sta blocați în verificări prelungite. Următorul pas procedural aparține acum instanțelor naționale inferioare, care vor fi obligate să judece primele contestații formulate pe baza noii hotărâri ÎCCJ.
