Radiografia unei pierderi de 1.200 de lei
Peste 1.200 de lei s-au evaporat din fiecare 10.000 de lei puși deoparte la începutul lui 2025. Aceasta nu este o simulare, ci realitatea puterii de cumpărare la început de martie 2026, după doi ani în care prețurile au continuat să urce. Banii munciți din greu valorează considerabil mai puțin, iar economiile se topesc văzând cu ochii. Calculul este simplu și se bazează pe datele oficiale. Anul 2025 s-a încheiat cu o rată anuală a inflației de 9,6%, un nivel care a erodat masiv veniturile populației. Peste acest șoc, anul 2026 aduce o inflație prognozată la 3,6%, conform celei mai recente prognoze a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP). Efectul este cumulativ. Cei 10.000 de lei de la începutul lui 2025 valorau, la finalul aceluiași an, doar 9.124 de lei în termeni reali. Aplicând inflația de 3,6% estimată pentru 2026, puterea de cumpărare a sumei inițiale ajunge la aproximativ 8.795 de lei. Pierderea netă: peste 1.200 de lei în doar 24 de luni.
Vinovații: gazele, alimentele și războiul
De ce s-au scumpit toate atât de mult? Explicația stă într-un cocktail periculos de factori interni și externi. Pe plan intern, prima jumătate a anului 2026 este marcată de două decizii cu impact direct la raft și pe facturi. Guvernul a decis reliberalizarea prețurilor pentru gazele naturale și, simultan, a renunțat la plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază. CNSP avertizează că aceste „șocuri ar putea produce o temperare a procesului dezinflaționist”. Practic, după o perioadă de prețuri controlate artificial, revenirea la piața liberă se traduce prin scumpiri imediate, pe care le resimte fiecare gospodărie.
Peste acest val de scumpiri interne s-a suprapus conflictul militar izbucnit în Orientul Mijlociu. Războiul dintre SUA, Israel și Iran a aruncat în aer prețul petrolului la nivel global. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a confirmat deja că românii se pot aștepta la creșteri ale prețului la pompă, deși a dat asigurări că aprovizionarea din Arabia Saudită sau Norvegia nu este oprită. Costurile mai mari cu transportul se vor vedea însă inevitabil în prețul final al tuturor mărfurilor, de la pâine la electronice. Un consultant fiscal citat de Digi24 a fost direct: „Costurile mai mari se vor vedea direct la raft”. Consiliul Concurenței, prin vocea președintelui Bogdan Chirițoiu, a anunțat că monitorizează piața pentru a preveni „creșteri nejustificate de preț”, dar marja de manevră este limitată în fața unei crize globale.
Salariile cresc, dar recuperează pierderea?
Vestea aparent bună vine de pe piața muncii. Prognoza CNSP estimează o majorare a câștigului salarial mediu brut cu 5,5% în 2026, ajungând la o valoare de 9.192 lei/lună. La o inflație de 3,6%, cifrele arată o creștere reală a veniturilor. Doar că această majorare vine după un 2025 în care inflația de aproape 10% a depășit cu mult orice indexare salarială. Creșterea din 2026 abia dacă reușește să compenseze o parte din pierderea uriașă de anul trecut, fără a reface complet puterea de cumpărare. Mai mult, avansul este susținut de sectorul privat, care își corelează indexările cu inflația. În sectorul bugetar, măsurile de consolidare fiscală ar putea duce chiar la o „ușoară diminuare a câștigurilor”, notează experții Comisiei de Prognoză. O altă problemă este stagnarea numărului de angajați. Proiecția privind efectivul salariaților a fost revizuită în sens negativ, anticipându-se o stagnare, comparativ cu o estimare anterioară de creștere cu 0,5%. Deci, deși unii angajați vor câștiga mai mult pe hârtie, numărul total al celor cu un loc de muncă bate pasul pe loc.
O economie pe frână de mână
Imaginea de ansamblu a economiei românești în 2026 este una a prudenței, dacă nu chiar a încetinirii. Creșterea economică este prognozată la un modest 1%, în scădere față de estimările anterioare. Motorul principal rămâne sectorul construcțiilor, alimentat de proiectele de infrastructură finanțate din fonduri europene, în special prin PNRR, care se apropie de final. Marea vulnerabilitate, subliniază CNSP, este riscul „unei utilizări insuficiente a fondurilor europene”, care ar frâna și mai mult avansul economic. Încrederea populației este la cote scăzute. Afectați de inflație și de măsurile de reducere a deficitului bugetar, românii și-au redus semnificativ „înclinația spre consum”. Consumul privat, adică ce cumpărăm noi toți, de la haine la vacanțe, este prognozat să scadă cu 0,8%. Este un semnal clar că oamenii preferă să pună bani deoparte pentru zile negre, în detrimentul cheltuielilor imediate. Singura rază de speranță vine din comerțul exterior. Exporturile sunt așteptate să crească mai repede decât importurile, aducând un aport pozitiv la creșterea economică. Pe termen mediu, între 2027 și 2029, se anticipează o revenire, cu o rată de creștere a PIB de peste 2%, dar drumul până acolo pare anevoios. Procesul inflaționist ar trebui să se atenueze, iar rata anuală ar urma să se încadreze, începând cu 2027, în marjele țintei stabilite de Banca Națională a României. Până atunci, însă, fiecare leu contează.
