Influența și milioanele din dosarul care zguduie Vasluiul

Tensiunile dintre firmele lui Fănel Bogoș și Direcția Sanitar-Veterinară Vaslui au pornit după ce cererile de despăgubire depuse de companiile sale au fost respinse de instituția condusă de Mihai Ponea. Ca reacție, Bogoș ar fi încercat să găsească soluții pentru înlocuirea directorului.

Potrivit documentelor din anchetă, Bogoș ar fi apelat la o rețea de contacte politice. Printre intermediari se numără Mihai Barbu, lider PNL Vaslui și președinte al Autorității pentru Reformă Feroviară, care l-ar fi pus în legătură cu premierul Ilie Bolojan, conform unor conversații interceptate.

Într-o discuție citată de procurori, Bogoș afirmă: „Marți m-a chemat Bolojan la el, din partea unui domn Barbu… Ne-ntâlnim sigur”. Procurorii subliniază însă că nu există probe care să arate implicarea directă a șefului guvernului.

Situația devine mai complexă odată cu declarațiile lui Anița Mihail, care i-a povestit lui Mihai Ponea că Bogoș ar fi dat 500.000 de euro Laurei Iusein pentru a-i rezolva problema, iar ulterior încă 1,5 milioane de euro unui intermediar pentru a aranja o întâlnire de patru ore cu premierul Bolojan.

Reacția lui Bolojan, potrivit declarațiilor din dosar, a fost una clară. Premierul ar fi refuzat să se implice, spunând: „prea multe bube în cap, nu mă bag!”. Bogoș comenta ulterior în interceptări: „Degeaba s-a dus la Bolojan, am stat deoparte și am râs. S-a dus! Degeaba i-a dat lui Laura Iusein 500.000 de euro, l-a făcut în… știi. Eu am vorbit să vorbim, am venit să… ! (…) Pentru că a mers la Bolojan și a mers direct.. degeaba, a mai dat un milion jumate de euro ca să-l pună față-n față cu Bolojan și răspunsul lui Bolojan după 4 ore a fost… pe bune, prea multe bube în cap, nu mă bag! Deci știm când s-a dus în Modrogan, știm ce s-a discutat, știm tot. L-a dus la ședința de Guvern, l-a scos pe Bolojan afară”.

Sursele judiciare explică faptul că discuțiile despre implicarea lui Bolojan provin doar din declarațiile lui Bogoș. Nu există alte înregistrări sau mărturii independente care să confirme această versiune. Procurorii menționează clar că premierul nu este cercetat în acest dosar.

În dosar apare și numele eurodeputatului Rareș Bogdan. Fostul general SIE Iana Nicolae l-ar fi contactat pe Rareș Bogdan în august 2025, propunând o întâlnire într-un loc privat cu „tineri pensionari din servicii”, cu scopul de a-i integra într-un „sistem relațional de influență”.

Ulterior, martorii susțin că Rareș Bogdan l-a contactat pe directorul DSVSA Vaslui, Mihai Ponea, cerând informații despre firma Vanbet SRL, „interesându-se pentru niște prieteni din SIE”. Procurorii precizează că nu există acuzații împotriva eurodeputatului, iar menționarea numelui său apare doar în contextul relatărilor din anchetă.

Mihai Barbu, lider PNL Vaslui și trezorier al partidului la nivel național, ar fi făcut presiuni asupra conducerii ANSVSA pentru a opri controalele la fermele Vanbet și pentru a-l înlocui pe directorul Ponea. Procurorii vorbesc despre indicii privind folosirea influenței politice pentru obținerea de avantaje necuvenite.

Ancheta este în plină desfășurare, iar Fănel Bogoș și intermediarii săi riscă să fie acuzați de corupție și abuz în serviciu. În schimb, politicienii menționați rămân în afara acuzațiilor, cel puțin pentru moment.

Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile pe măsură ce anchetatorii adună noi probe. Detaliile din interceptări arată complexitatea relațiilor dintre mediul de afaceri și factorii de decizie politică.

Acest dosar ridică întrebări importante despre modul în care influența politică poate afecta deciziile din instituțiile publice. Pe măsură ce ancheta avansează, va fi interesant de urmărit dacă vor apărea noi detalii sau dacă vor fi formulate acuzații suplimentare.

Cazul de la Vaslui devine astfel un test important pentru sistemul de justiție și pentru transparența în administrația publică.

Sursa: financiarul.ro