Nicio majorare de la 1 martie. Pensiile, înghețate pentru al doilea an la rând
Deși mulți pensionari așteptau o veste bună la început de primăvară, realitatea din 2 martie 2026 este complet diferită: pensiile rămân înghețate, fără nicio majorare a punctului de pensie. Guvernul condus de Ilie Bolojan nu a aplicat indexarea veniturilor seniorilor nici în 2025, nici la începutul acestui an, lăsând neschimbată valoarea nominală a taloanelor. În loc de bani în plus, inflația prognozată de Banca Națională a României erodează constant puterea de cumpărare. Calculele arată că la o pensie de 2.500 de lei, pierderea reală, adică diminuarea puterii de cumpărare, este de 100 de lei în fiecare lună a acestui an. Articolul de față explică de ce nu au crescut pensiile, care este impactul real al inflației și ce soluții de sprijin sunt luate în calcul de Executiv.
Decizia de a nu majora pensiile afectează direct aproximativ 3,6 milioane de pensionari pentru limită de vârstă. Această măsură de austeritate vine după ce, la 1 ianuarie 2025, nu s-a aplicat o indexare estimată la 13%, iar la 1 ianuarie 2026, o alta, de 7%. Pentru un pensionar cu venitul mediu de 3.100 de lei, pierderile cumulate din neaplicarea acestor indexări se ridică la peste 500 de lei lunar, o sumă considerabilă în contextul economic actual, marcat de instabilitate geopolitică și de creșterea prețurilor la energie pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu.
Inflația, taxa ascunsă care topește veniturile
Chiar dacă suma înscrisă pe talonul de pensie este aceeași, banii valorează mai puțin. Acesta este efectul direct al inflației. Banca Națională a României (BNR) a anunțat o prognoză de inflație de 4% pentru anul 2026. Deși este o cifră în scădere față de anii precedenți, ea se traduce printr-o diminuare directă a nivelului de trai pentru toți pensionarii.
Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a oferit o perspectivă tehnică asupra evoluției prețurilor. „Ne așteptăm la o scădere semnificativă a inflației în partea a doua a anului, odată ce efectul de bază produs de creșterea TVA-ului nu se va mai simți în acest indice. Deci partea a doua a anului este una mult mai optimistă din perspectiva aceasta. Ne ducem spre 4%,” a explicat Suciu. Chiar și cu această prognoză „optimistă”, impactul este concret și se simte în coșul zilnic.
Ce înseamnă, concret, o pierdere de 4%? Calculele arată clar impactul asupra diferitelor categorii de venituri:
- La o pensie minimă de 1.281 de lei, pierderea lunară din puterea de cumpărare este de 51 de lei.
- La o pensie de 2.000 de lei, pierderea este de 80 de lei pe lună.
- La o pensie de 2.500 de lei, pensionarii pierd lunar 100 de lei.
- La o pensie de 4.000 de lei, diminuarea reală a venitului este de 160 de lei pe lună.
- La o pensie de 6.000 de lei, pierderea ajunge la 240 de lei pe lună.
O tăiere de pensie mascată? Ce spun avocații
Din punct de vedere juridic, suspendarea indexării pensiilor poate fi interpretată ca o diminuare a acestora, chiar dacă Guvernul nu a operat o tăiere directă. Avocatul Daniel Udrescu a explicat că necorelarea veniturilor cu rata inflației înseamnă, în practică, o reducere a valorii reale a banilor primiți de pensionari. „Prin suspendarea indexării, statul păstrează formal cuantumul nominal al pensiei, dar permite degradarea sa reală prin inflație. Din punct de vedere juridic, efectul este identic cu o diminuare a pensiei. Dreptul constituțional protejează efectul real al prestației, nu aparența sa contabilă,” a precizat Udrescu.
Această interpretare subliniază că, deși Executivul evită o măsură nepopulară precum tăierea directă, rezultatul final pentru nivelul de trai al seniorilor este același. Decizia de înghețare a pensiilor vine într-un context bugetar complicat, în care liderii Coaliției negociază bugetul pentru 2026, iar PSD a amenințat cu consultări interne privind o posibilă ieșire de la guvernare.
Ajutoare punctuale, soluția Guvernului pentru pensiile mici
În absența unei majorări generale, Guvernul Bolojan a pus pe masă un pachet de măsuri de sprijin destinate pensionarilor cu venituri mici și medii. Aceste ajutoare financiare ar urma să fie acordate în două tranșe egale, de Paște și de Crăciun, pentru a compensa parțial pierderile cauzate de inflație. Propunerea este structurată pe praguri de venit:
- 1.000 de lei (500 de Paște, 500 de Crăciun) pentru pensionarii cu venituri sub 1.500 de lei.
- 800 de lei (400 + 400) pentru cei cu pensii între 1.501 și 2.000 de lei.
- 600 de lei (300 + 300) pentru pensionarii cu venituri cuprinse între 2.001 și 3.000 de lei.
Deci, un pensionar cu un venit de 2.500 de lei, care pierde anual 1.200 de lei din puterea de cumpărare din cauza inflației de 4%, ar putea primi înapoi jumătate din această sumă, sub forma ajutorului de 600 de lei. Măsura face parte dintr-un pachet economic mai larg, care include și reforme în administrație. Deocamdată nu se știe dacă această soluție de compromis va fi suficientă pentru a atenua dificultățile financiare cu care se confruntă milioane de seniori, într-un an în care, conform prognozelor BNR, prețurile vor continua să crească.
