OMV Petrom pregătește o investiție majoră pentru sistemul centralizat de încălzire și apă caldă al municipiului Timișoara. Compania vrea să extragă energie geotermală de la adâncimi uriașe, dar se lovește frontal de un obstacol birocratic absurd.
Ce înseamnă forajul la 7.000 de metri
Consiliul Local Timișoara a bătut palma cu gigantul energetic încă din 2024. Iar lucrurile s-au mișcat rapid. Compania a înființat deja o firmă dedicată, OMV Petrom Geothermal HDR Timișoara SRL, având ca obiect principal de activitate producția de energie electrică din surse regenerabile.
Acronimul HDR vine de la „Hot Dry Rock” (sursa de energie obținută din straturi de roci fierbinți). La conducerea noii companii stă Oliver Gratzer. Acesta a fost numit în funcție în iunie 2024 ca vicepreședinte OMV Petrom pentru activități cu emisii reduse de carbon, având în spate peste un deceniu de experiență în grup și proiecte internaționale de explorare geologică la TotalEnergies.
Așa cum a detaliat Libertatea într-o analiză publicată recent, tehnologia propusă la Timișoara se numește Closed Loop Geothermal System (CLGS).
Ce înseamnă asta concret pentru sistemul de termoficare? Sistemul presupune foraje la adâncimi de până la 7.000 de metri, unde temperaturile ating 300°C. Conductele realizate dintr-un material termoconductor special sunt introduse în sol și captează căldura rocilor subterane, fără să fie nevoie de fracturare hidraulică. Întreaga tehnologie a fost dezvoltată de start-up-ul canadian Eavor Technologies, pe care grupul OMV îl susține.
De ce statul nu știe cum să taxeze investiția
Numai că planurile de pe hârtie se opresc direct în legislația învechită a statului român. Legea minelor reglementează în prezent exclusiv exploatarea apei geotermale din acvifere. Sistemul CLGS folosește apă din alte surse pentru a capta căldura din subteran, un detaliu tehnic pe care legea pur și simplu nu îl acoperă.
Primarul din Timișoara, Dominic Fritz, a explicat clar blocajul în ianuarie 2026.
„Hopul principal este legislativ. Statul nu știe cum să ia bani pentru această investiție. Avem legi care reglementează redevențele pentru orice se extrage din pământ, petrol, gaze, cărbune, apă. Problema este că prin această tehnologie nu extragem absolut nimic din pământ, nu extragem apă caldă sau altceva, ci se captează căldura naturală din sol”, a declarat el.
Până la urmă, cum vine asta? Vrei să aduci căldură curată într-un oraș mare, dar nu poți pentru că statul nu a inventat încă formularul potrivit pentru taxe.
Ce cer companiile din energie Guvernului
Reprezentanții autorităților române (inclusiv oficiali din Ministerul Energiei și de la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon) au mers în martie 2026 în Germania. Au vizitat proiectul Eavor de la Geretsried, primul din Europa care folosește această inovație.
Acum, industria pune presiune pe factorul politic. Federația Patronală a Energiei (FPE), din care face parte și OMV Petrom, a organizat conferințe cu Primăria Timișoara și a cerut modificarea urgentă a legislației.
„Pentru ca România să se poată bucura de această tehnologie, este necesară o aducere la zi a legislației, și anume o definire mai clară a energiei geotermale în Legea minelor. Aceasta a fost propusă deja de către industrie, prin vocea Federației Patronale a Energiei, și a fost analizată de autoritățile de reglementare și alte instituții de decizie. Adoptarea modificărilor ar însemna o șansă de dezvoltare pentru energia românească, o contribuție la securitatea energetică a țării, în condiții de siguranță pentru mediu”, au declarat reprezentanții FPE.
Dar cererile nu se opresc aici. FPE solicită simplificarea proceselor de autorizare, extinderea termenului pentru permisele de foraj la 30 de ani și eliminarea sarcinilor fiscale asociate documentației de reglementare.
Dacă Parlamentul va vota modificarea Legii minelor și va include explicit căldura geotermală în lista resurselor reglementate, proiectul de la Timișoara va intra în faza de execuție directă.
