Între 4,37 milioane și peste 5,11 milioane de români în principalele state europene, în funcție de metoda de calcul

Documentele ministerului, consultate de G4Media.ro, cuprind indicatori diferiți de la o țară la alta: persoane rezidente, cereri pentru dreptul de ședere și certificate valabile. În Marea Britanie, de exemplu, numărul cererilor depuse este mai mare decât cel al românilor care dețin rezidență legală.

Marea Britanie înregistrează separat cererile și rezidenții

La sfârșitul lunii iunie 2026, cetățenii români depuseseră 1,47 milioane de cereri în schema britanică de acordare a dreptului de ședere, EU Settlement Scheme (EUSS). Programul se adresează cetățenilor Uniunii Europene care locuiau în Regatul Unit înainte de Brexit, ieșirea țării din Uniune.

Rezidență legală în Marea Britanie dețin 1,02 milioane de români. Dintre aceștia, 684.380 au statut permanent. Separat, aproximativ 100.000 de români au obținut cetățenia britanică.

Marea Britanie are cea mai numeroasă comunitate românească dintre statele europene analizate, estimată la 1,4 milioane de persoane, urmată de Spania și Italia. Comunitatea românească este și cea mai numeroasă dintre comunitățile de cetățeni europeni din Marea Britanie. În Anglia și Țara Galilor, numărul rezidenților români a ajuns la 805.000 în 2025, față de 310.000 în 2016.

Au existat și reveniri în România: aproximativ 39.000 de persoane între 1 aprilie 2025 și 31 martie 2026. Documentele Ministerului Muncii situează România pe primul loc în Europa după numărul plecărilor din Marea Britanie în acest interval.

Spania are evidențe diferite pentru rezidenți și certificate

În Spania, Institutul Național de Statistică înregistra 609.270 de rezidenți români la 1 ianuarie 2025. Observatorul Permanent al Imigrației indica însă 1.135.212 români cu certificat de rezidență valabil. Cele două valori descriu evidențe diferite: populația rezidentă, respectiv deținătorii certificatelor.

Comunitatea românească este a doua ca mărime în Spania, după cea marocană. Aproape 129.000 dintre rezidenții români sunt tineri, reprezentând 21,16% din comunitate.

La sfârșitul lunii aprilie 2026, sistemul spaniol de securitate socială avea înregistrați 346.290 de cetățeni români cotizanți. Aproape 55.000 de români lucrează pe cont propriu.

Românii din Germania au o rată de ocupare peste cea a cetățenilor germani

Germania înregistra 903.770 de cetățeni români la 31 decembrie 2025, echivalentul a 6,4% din populația străină, potrivit Registrului Central pentru Evidența Străinilor. Dintre aceștia, 510.600 erau bărbați și 393.170 femei. Documentul asociază celor două categorii ponderi de 6,9%, respectiv 5,9%.

Rata de ocupare, adică proporția persoanelor care lucrează în populația de referință, era de 72,7% pentru români, cea mai ridicată dintre cetățenii Uniunii Europene din Germania. Pentru cetățenii germani, rata era de 71%.

Pentru noiembrie 2025, documentele Ministerului Muncii indică 558.950 de români angajați. Sunt menționate și două categorii: 522.910 de persoane cu contribuții la securitatea socială și 89.740 cu activități independente sau marginale. Cifrele pentru aceste categorii nu se potrivesc cu totalul angajaților indicat în document.

Comunitatea este descrisă de minister ca fiind predominant tânără și activă pe piața muncii. Estimările pe vârste indică aproximativ 10%-15% copii și adolescenți de 0-15 ani și aproximativ 25%-30% persoane de 16-29 de ani, categorie care include studenți și adulți aflați în primii ani de muncă.

Italia are peste un milion de rezidenți români

În Italia erau înregistrați 1.053.042 de rezidenți români în 2025. Femeile erau mai numeroase, 592.684, față de 460.358 de bărbați.

În 2024, plăteau taxe pe muncă 598.765 de lucrători români: 545.433 de salariați, 44.970 de independenți și 8.362 de persoane care lucrau pe proiecte. Totodată, 53.432 de români erau titulari de întreprinderi individuale.

Cei mai mulți români din Italia lucrează în servicii. Distribuția pe domeniile menționate în document este următoarea:

• Servicii pentru familii sau la domiciliu: 15%.
• Hoteluri și restaurante: 7%.
• Comerț: 5,5%.
• Construcții: 16,5%.
• Agricultură: 6,1%.

În Italia sunt și 42.510 pensionari români. În anul școlar 2023/2024, școlile italiene aveau înscriși 147.926 de elevi români.

Franța atrage lucrători detașați și sezonieri

Misiunea diplomatică românească estimează comunitatea din Franța la 450.000-500.000 de cetățeni. Estimarea este folosită în condițiile în care Franța nu recunoaște minoritățile naționale și nu întocmește statistici oficiale pe criterii etnice.

În 2024, 73,1% dintre angajații detașați în Franța proveneau din țări ale Uniunii Europene. România ocupa locul al doilea între țările de proveniență, cu peste 15.800 de lucrători detașați de origine română, care activau mai ales în construcții și agricultură.

Alți peste 25.000 de români muncesc sezonier în Franța, în special în agricultură.

Comunitățile românești includ și studenți și lucrători temporari

Pentru alte șapte țări europene, documentele reunesc numărul rezidenților, estimări ale comunităților și date despre muncă sau studii:

• Austria: 155.721 de români înregistrați oficial la 1 ianuarie 2025.
• Țările de Jos: 63.848 de rezidenți români înregistrați oficial. Numărul anual al lucrătorilor mobili, temporari și sezonieri este estimat la 80.000-120.000. În anul universitar 2024-2025 erau înscriși aproape 8.000 de studenți români.
• Cipru: 45.000 de români, reprezentând 4%-5% din populația țării.
• Grecia: 28.250 de români, dintre care 14.105 în regiunea Attica/Atena.
• Suedia: o comunitate estimată la 25.000-30.000 de persoane.
• Danemarca: între 17.000 și 20.000 de persoane.
• Estonia: între 1.000 și 1.500 de persoane.

Imigrația a limitat scăderea populației României

Peste 54.900 de români au plecat definitiv din țară în 2025, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Este cel mai mare număr din ultimii 34 de ani; în 1990 fuseseră înregistrate 96.929 de plecări. Migrația temporară, care îi include pe cei plecați pentru o perioadă determinată să muncească în străinătate, este mult mai numeroasă.

La 1 ianuarie 2026, România avea o populație rezidentă de 19,041 milioane de persoane, cu 1.829 mai puține decât la începutul anului precedent. Datele, anunțate de INS în august, indică drept cauză principală sporul natural negativ, adică mai multe decese decât nașteri.

În 2025, numărul imigranților a depășit numărul emigranților cu 102.200 de persoane. Acest sold pozitiv al migrației internaționale a crescut față de anii precedenți, dar nu a compensat pierderea de populație prin sporul natural negativ. Fără imigrație, populația ar fi coborât sub 19 milioane de locuitori.

INS descrie România drept o țară devenită țară de imigrare. Bărbații au reprezentat 57,9% dintre imigranții sosiți în 2025.

În același timp, îmbătrânirea demografică s-a accentuat. Ponderea persoanelor de cel puțin 65 de ani a urcat de la 20,3% la 1 ianuarie 2025 la 20,5% la 1 ianuarie 2026. Ponderea copiilor a coborât în același interval de la 15,4% la 15,1%.

Tinerii leagă plecarea de salarii, dar majoritatea nu planifică să emigreze

Barometrul Național al Tinerilor, realizat de INSCOP la sfârșitul anului 2025, arăta că 66,2% dintre cei chestionați considerau munca în străinătate o soluție pentru îmbunătățirea nivelului de trai.

Un loc de muncă mai bine plătit era principalul motiv de plecare pentru 64,7% dintre participanți. În eventualitatea emigrării, 76,9% spuneau că familia le-ar lipsi cel mai mult.

Totuși, 70,6% dintre tinerii chestionați declarau că nu intenționau să plece din România în următoarele 12 luni pentru muncă sau studii.