Liderul Suprem al Iranului, Ali Hosseini Khamenei, a fost ucis într-un bombardament care i-a distrus complexul din Teheran. Moartea sa violentă pune capăt unei domnii despotice de patru decenii, marcată de teroare și execuții arbitrare.
Presa de stat iraniană a descris evenimentul drept un „martiriu”. Potrivit Dailymail, decesul lui Khamenei vine într-un context extrem de tensionat, după ce aproximativ 40.000 de iranieni au fost uciși de Gărzile Revoluționare de la izbucnirea protestelor la nivel național, în luna decembrie.
Atacul israelian, o „chestiune nerezolvată”
Moartea liderului de la Teheran a fost rezultatul unui atac al Forțelor de Apărare Israeliene. Acestea au primit sarcina de a elimina figurile cheie ale regimului, ținta principală fiind chiar ayatollahul. Acțiunea este considerată o „chestiune nerezolvată” pentru Tel Aviv, după campania de 12 zile de lovituri aeriene lansată de Israel și SUA în luna iunie a anului trecut împotriva instalațiilor nucleare iraniene.
Atunci, președintele american Donald Trump a oprit în cele din urmă campania, lăsându-l pe Khamenei să iasă din ascunzătoare și să declare victoria asupra „Marelui Satan” american și a aliatului său israelian. Înainte de atacul direct, o armadă americană de nave de război a fost trimisă în regiune, iar negocierile eșuate din Oman și Geneva au confirmat că regimul iranian nu intenționa să-și oprească programele nucleare și de rachete.
De la student sărac la revoluționar brutal
Născut în aprilie 1939 în orașul sfânt Mashad, Ali Hosseini Khamenei era fiul unui cleric musulman minor de etnie azeră și al unei mame persane. În adolescență, se simțea marginalizat din cauza hainelor sale tradiționale, în contrast cu colegii săi care purtau cămăși și pantaloni occidentali. A citit traduceri din John Steinbeck și Victor Hugo, fiind captivat de mesajul lor despre viața celor săraci sub opresiunea bogaților.
Religia, nu clasa socială, l-a transformat într-un revoluționar. La 19 ani, a plecat la Qom pentru a studia cu un critic vehement al șahului, Ruhollah Khomeini. Asemenea multor radicali, Khamenei a fost torturat de poliția secretă a șahului, o experiență care i-a modelat intoleranța de mai târziu. După revoluția din 1979, a rămas loial noului ayatollah Khomeini, ajutându-l să elimine rivalii.
Ascensiunea, paradoxurile puterii și avertismentul ignorat
În 1981, Khamenei a devenit al doilea președinte al Republicii Islamice, după ce a participat la campania de denigrare a predecesorului său, Bani Sadr, care a fugit din țară și a fost ulterior asasinat. În același an, a supraviețuit unui atac cu bombă care i-a paralizat brațul drept. A devenit Lider Suprem în 1989, după moartea lui Khomeini.
Sub lunga sa conducere, practicile religioase au scăzut. Prezența la rugăciunile de vineri a ajuns la aproximativ 35% în anii 2020, iar multe moschei s-au închis. În același timp, corupția și ipocrizia s-au răspândit în ierarhia regimului. Această cultură a permis serviciilor de spionaj israeliene să penetreze sistemul. Mahmoud Ahmadinejad, primul președinte care nu provenea din rândul clericilor, l-a avertizat fără succes: „Mossadul ne este mai aproape decât propriile urechi”. Khamenei a ignorat avertismentul, chiar și după ce s-a descoperit că șeful departamentului iranian anti-Mossad și 20 dintre angajații săi erau, de fapt, agenți israelieni. Analiștii occidentali au ridiculizat astfel de temeri, catalogându-le drept „gândire conspiraționistă paranoică”.
Un viitor incert pentru Iran
În timpul războiului cu Israel din iunie, Khamenei s-a ascuns într-un buncăr, la fel cum făcuse și în 2020, de teama Covid. Această izolare l-a făcut vulnerabil, fiind nevoit să cedeze autoritatea de comandant suprem unei echipe de comandanți ai Gărzilor Revoluționare. După încetarea focului, a declanșat o epurare sălbatică a celor suspectați de spionaj, dar și a criticilor săi.
La opt luni distanță, moartea sa lasă în urmă un vid de putere. O luptă pentru succesiune ar putea spulbera coeziunea Republicii Islamice, mulți temându-se de un război civil. Cu toate acestea, aliații săi puternici se vor folosi de imaginea sa de lider inspirat divin pentru a încerca să mențină intact regimul pe care l-a creat. Mâna moartă a lui Ali Khamenei ar putea rămâne la cârmă pentru o vreme.
