O dronă de proveniență rusească s-a prăbușit pe un bloc din municipiul Galați, provocând pagube materiale masive și rănind două persoane. Victimele sunt o mamă și fiul de 14 ani al acesteia, iar autoritățile au evacuat de urgență toți cetățenii din zona de impact.
Val de critici la adresa NATO
Iar incidentul nu a rămas fără ecou pe plan extern. Pe rețelele sociale, utilizatorii străini critică dur lipsa de reacție concretă a NATO, care continuă să își exprime doar îngrijorarea.
„Groaznic. Cineva vizează un război mondial!”, a scris un utilizator. Altul completează imediat: „Suntem terminați dacă asta rămâne fără răspuns”.
„Acum ajungem să vedem cât de lipsit de putere este, de fapt, NATO”, comentează un alt cetățean străin.
Așa cum arată o analiză publicată recent de Adevarul, internauții amintesc de lipsa de acțiune din trecut. „Asta se întâmplă când, cum ar fi pe 14 septembrie 2025, petreci 50 de minute urmărind o dronă Shahed cu două avioane F-16 deasupra propriului teritoriu și aștepți să zboare în Ucraina și să explodeze acolo, în loc să o dobori imediat. Acest tip de politică duce doar la consecințe precum cele întâmplate în seara asta”, se arată într-un comentariu.
Unii anticipează efecte politice interne. „Cetățenii „suverani” vor da vina pe Ucraina și vor susține că UE a făcut asta. Sprijinul pentru Rusia va crește cumva după acest eveniment. si pariez că NATO și ONU nu vor face nimic, ca întotdeauna”, a comentat un cetățean străin.
Altcineva ironizează discursul oficial al alianței: „. Realitate: Nu vrem o escaladare. Dar dacă ar fi fost o dronă ucraineană, am fi doborât-o”.
Scenariile străinilor și propaganda rusă
Până la urmă, ce urmărește Moscova prin aceste incidente? Străinii avansează mai multe ipoteze. Unii cred că „Rusia încearcă în mod clar să deschidă un fel de undeva, astfel încât Putin să poată negocia pacea acolo, pentru a-l determina pe Trump să pretindă că și să se retragă din Ucraina, susținând cumva că Ucraina, care continuă să se apere, ”.
Altcineva subliniază scurt că „E o testare a apelor”.
Există temeri clare legate de inacțiunea aliaților. „Există o șansă de 100% să nu facă nimic”, crede un utilizator, în timp ce alții spun că „Trump este maimuța de companie a lui Putin”, iar „NATO este moartă”. Concluzia lor este că „trebuie să reconstruim structura de securitate a Europei și să luăm măsuri mai decisive pentru a ne apăra”.
„Rusia testează cât de departe poate merge atacând o țară NATO și scăpând nepedepsită. Acesta este doar începutul dacă NATO nu reacționează în consecință”, avertizează un alt comentator.
Mai mult, unii sugerează un sabotaj intern, menționând că „dar, clar nu putem exclude posibilitatea ca mercenarii lui Putin din Transnistria să fi primit instrucțiuni să provoace probleme”.
Opiniile despre o ripostă sunt însă împărțite. Unii avertizează că „Acțiunea militară ne va transforma imediat în combatanți și se va integra în narațiunea lui Putin”.
„Kremlinul a promovat ani de zile povestea că luptă împotriva NATO, deși nu a avut prea mult succes în Ucraina. Împingerea forțelor armate pe teren riscă să revitalizeze Kremlinul”, subliniază un alt utilizator.
Costurile contează enorm. „menținerea unei armate moderne costă mult mai mult decât acum 50 de ani, datorită tuturor echipamentelor de înaltă tehnologie”, se arată într-o discuție, concluzia fiind că „politicienii europeni va trebui să înceapă să arate mai mult respect pentru naționalism și armată”, deși „liberalii urăsc armata și ultimul lucru pe care și-l doresc este să o împuternicească”.
Unii cred că americanii profită de situație: „Rusia este ciomagul pe care îl folosesc pentru a ține Europa sub control”. Dar răbdarea europenilor se termină. „E timpul să nu mai suportăm asta”, scriu aceștia.
Unii propun soluții radicale pentru viitor: „Ce se întâmplă dacă statele vecine decid să își extindă zona de protecție a spațiului aerian, creând o zonă de interdicție aeriană deasupra frontierei de vest a Ucrainei, ca autoprotecție?”.
Pesimismul rămâne majoritar. „Pun pariu că nu s-ar întâmpla nimic chiar dacă ar muri o grămadă de oameni. Rusia poate acum legal să ucidă oameni și/sau să-ți distrugă proprietatea”.
V-ați gândit vreodată cât de ușor prinde propaganda în estul Europei?
Străinii se declară șocați de numărul românilor pro-ruși. „Nu vă faceți griji, majoritatea românilor pe care îi cunosc vor da vina pe Ucraina, nu pe Rusia. Practic, ei cred că sunt același lucru oricum”.
„Este cu adevărat surprinzător pentru mine numărul de oameni pro-ruși din România, Bulgaria și Ungaria, țări în care regimurile pro-sovietice/ruse din timpul Războiului Rece au fost cele mai brutale, în România fiind detronați violent și executați. Și chiar mai surprinzător este faptul că bătrânii, care au trăit în acele vremuri, par a fi cei mai sensibili la propaganda rusească”, observă un comentator.
Explicația vine tot din online: „Își amintesc de acele vremuri ca fiind „simple”, „clare” și vremuri în care toată lumea avea un loc de muncă și dacă pur și simplu munceai – primeai totul, cineva avea grijă de tine. Iar vremurile moderne sunt complicate – toate acele tehnologii, partide, LGBTQ+, toată lumea ofensată, nu poți spune asta, nu poți spune aia, trebuie să ai grijă de tine, China este o amenințare, SUA este o amenințare – este confuz și complicat. Și iată Rusia, care promite revenirea la vremuri simple prin curățarea de toate acele lucruri confuze”.
Valul de mesaje false este uriaș. „Da, e . Am petrecut 3 ore pe Facebook demontând asta, dar pur și simplu te inundă. Nu poți câștiga. Avem nevoie de o locație IP și de arestări pentru răspândirea de propagandă inamică”.
Disputa internă și limitările Armatei Române
Dar lucrurile stau puțin diferit în tabăra românilor.
Discuțiile s-au mutat rapid pe votul din decembrie 2025, când s-a adoptat proiectul care permite Armatei să doboare drone. Legea a trecut cu 196 voturi pentru și 99 împotrivă (de la AUR, POT și SOS).
„Dacă erau legionari adevărați, asa cum se dau ei, acum cereau capul ambasadorilor ruși de la noi, dar probabil o să zică că e vina noastră că am ajutat Ukraina și d-aia ne lovește tata Putin”, scrie un român.
Un altul explică detaliat limitările tehnice (o realitate confirmată și de experții militari). „Rusia în primul rând, a lor e vina, pentru că ei au trimis drona. Dacă nu ar fi trimis drona, nu era problema asta azi. Partidele sunt vinovate de altă problemă, nu că a picat drona. Dacă legea nu trecea, de dimineață nu ai fi auzit că piloții de avion și elicopter au încercat să își facă meseria și să apere cetățenii. Faptul că încerci nu îți dă garanție că reușești din o grămadă de motive și decizii. Dacă avioanele trăgeau cu rachete, cel mai probabil riscau să rateze ținta și să facă mai multe pagube, elicopterul aparent nu a avut echipament de noapte. Ce poate să facă armata la fața locului cu uneltele, oameni, protocoale, muniții, etc., în condiții în care să nu facă mai mult rău, e altă treabă. Ce au votat ar fi la nivelul: nu dăm voie la ambulanță să meargă la cazuri de infarct. Efectiv ar fi blocat armata. Sunt destule interviuri și video-uri cu piloți ucraineni care se chinuie de ani de zile să doboare drone cu viteză mică cu avioane de vânătoare care nu zboară bine și sunt greu de controlat cu viteze sub 500 km/h cu toată tehnologia. Nu-s construite să facă asta eficient”.
Frustrarea cetățenilor în dimineața atacului
Numai că, în dimineața de 29 mai 2026, românii constată că legea nu oprește dronele.
„Deci practic doar Rusia și AUR sunt vinovați. Aia e, în 2026 nu avem cum să doborâm drone se pare, mai bine poate moare cineva când cade drona pe casa lui”, comentează cineva cu amărăciune.
Alt utilizator adaugă: „Păi, acum avem lege și tot nu se doboară dronele”.
„Întrebare. Nu dau cu parul. Legea e în vigoare. S-a zis că dacă nu trece legea ne vor pica dronele pe case. Dronele au căzut. Cu lege. Cine e de vină?”.
„Sunt responsabili cei care au trimis drona în primul rând”, vine un răspuns. Altul adaugă resemnat: „Din păcate nu se poate dovedi trădarea”.
Alții aduc în discuție dificultatea misiunii. „Faptul că se încearcă doborârea unei drone nu garantează succesul. Dacă ar fi așa ușor de interceptat, dronele nu ar putea fi folosite în acest război. Dar iată că aceste drone fac pagube însemnata în Ucraina și în Rusia, parcurgând sute de km în teritoriu inamic, fără să poată fi interceptate. Nu e de ajuns sa vrei sa le dobori, e chiar dificil”.
Există și voci care critică dur dotările tehnice. „Degeaba ai legea dacă Patriot-ul dă rateu că mentenanța se face doar pe caiet. Elicopterul era orb. În curând o să aflam că avioanele nu aveau armament la ele”.
„Boss, nu mai pune botul la vrăjeală, legea ESTE în VIGOARE cu ZERO rezultate. Nu exista comunicat OFFICIAL că e drona rusească, doar titluri de ziare”, scrie un internaut.
„Toți știm că România e ruptă în cur, dar după ce că e ruptă în cur, mai avem și agenții ăștia de destabilizare care n-ai cum să afirmi că nu înrăutățesc și încetinesc și mai mult orice fel de schimbare sau progres”, conchide un alt utilizator în mediul online.
