Cinci state membre NATO, printre care Franța și Marea Britanie, au blocat oficial propunerea de a aloca un procent fix de 0,25% din PIB pentru sprijinul militar acordat Ucrainei. Inițiativa secretarului general Mark Rutte lovește un zid chiar în rândul celor mai mari susținători ai Kievului.
De ce se opun aliatii traditionali ai Kievului
Canada, Italia, Spania, Franța și Marea Britanie au respins mecanismul de contribuție uniformă. Surpriza vine exact de la Paris și Londra, capitale care au susținut constant, politic și militar, efortul de război al lui Volodimir Zelenski.
După cum a relatat Adevarul recent, inițiativa viza creșterea și uniformizarea contribuțiilor financiare în interiorul Alianței.
Cifrele arată însă o ruptură clară.
Mark Rutte a recunoscut public eșecul planului. Oficialul a precizat că „nu cred că aceasta va fi acceptată, deoarece există multă opoziție împotriva acestei valori fixe de 0,25”. Mai mult, surse din cadrul NATO au confirmat blocajul, explicând sec că liderii acestor cinci țări „nu sunt foarte entuziasmați de idee”.
Cine trage greul in coalitie
V-ați întrebat vreodată cum se împart de fapt costurile acestui război prelungit? Până la urmă, nota de plată nu se achită singură. Secretarul general al NATO a punctat exact această inechitate, declarând că „în acest moment, doar șase sau șapte aliați fac munca grea”.
Și aici intervine direct presiunea pe bugetele naționale. Când la Bruxelles se cer procente fixe din PIB pentru Kiev, guvernele din estul Europei (inclusiv cel de la București) trebuie să jongleze atent cu propriile cheltuieli de apărare, cu deficitul bugetar și cu inflația care lovește direct în buzunarele cetățenilor. Banii pentru armament înseamnă negocieri dure pe bugetul de stat.
Alte cel puțin șapte state NATO susțin propunerea și dau deja peste 0,25% din PIB pentru ajutorul militar destinat Kievului. Dar lucrurile se complică rapid pe alte fronturi comerciale și politice.
Tensiuni inainte de summitul de la Ankara
Marea Britanie a stârnit deja reacții dure la Kiev și în alte capitale europene. Pe fondul crizei de combustibil, guvernul britanic a relaxat anumite restricții privind importurile de produse petroliere rusești procesate în țări terțe.
Numai că refuzul Franței de a accepta cota fixă arată fisuri chiar în interiorul „Coaliției Voluntarilor” (structura condusă de Paris și Londra pentru coordonarea sprijinului de securitate pe termen lung). Să fim serioși, presiunea financiară crește enorm, mai ales după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, noul președinte american cerând imperativ ca europenii să își asume o implicare financiară mult mai mare.
Următoarea confruntare directă pe tema banilor va avea loc la summitul anual al NATO din luna iulie, programat la Ankara. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a primit invitația oficială de participare, dar nu a confirmat încă prezența la negocieri.
