Tensiuni majore în Strâmtoarea Ormuz. Iranul ar fi desfășurat mine navale capabile să distrugă petroliere și nave militare, potrivit unor oficiali americani, punând în pericol una dintre cele mai strategice rute maritime din lume. E vorba de dispozitive greu de detectat, cu potențial devastator.
Arme invizibile cu efect devastator
Sursele americane indică plasarea în zonă a mai multor tipuri de mine, inclusiv modelele Maham 3 și Maham 7, considerate piese esențiale în arsenalul naval iranian. Hai să vedem despre ce e vorba. Mina Maham 3 este un dispozitiv ancorat, proiectat să opereze la adâncimi de până la 90 de metri. Odată lansată, ea se ridică sub linia de plutire a navelor și așteaptă, activându-se prin senzori acustici la apropierea unei ținte. Încărcătura sa explozivă, de circa 120 de kilograme, poate provoca avarii catastrofale.
De cealaltă parte, Maham 7 (cunoscută și ca „mină aderentă”) se fixează direct pe corpul navei. E drept că este extrem de dificil de detectat și poate fi lansată de pe nave sau chiar din aer, țintind ambarcațiuni medii sau submarine.
Surse din domeniul securității estimează că cel puțin câteva zeci de astfel de mine sunt deja active. Și totuși, capacitatea totală a Iranului ar depăși câteva mii de unități, incluzând aici și modele mai vechi, de proveniență sovietică sau occidentală, dar și unele dezvoltate local.
Traficul petrolier, sub o presiune imensă
V-ați gândit vreodată ce înseamnă blocarea unui asemenea culoar? Până de curând, aproximativ o cincime din tot petrolul transportat la nivel global trecea pe aici, prin strâmtoarea care leagă Golful Persic de Golful Oman. Acum, navigația este serios afectată de riscuri.
totusi, se pare că unele nave comerciale din India, Pakistan și China au reușit să tranziteze zona fără incidente.
Oficiali britanici au confirmat existența minelor, dar au precizat că ar exista încă un culoar sigur, limitat, pentru navigație.
Coaliția internațională pregătește răspunsul
Regatul Unit a anunțat că intenționează să trimită în regiune sisteme robotizate de deminare. Operațiunea este susținută de o coaliție internațională formată din aproximativ 30 de state și are ca scop principal asigurarea unui traseu sigur pentru petroliere, fără a expune personal uman la pericole. Marina Regală britanică are platforme autonome, precum sistemele SWEEP, care pot simula prezența unor nave mari pentru a declanșa minele de la distanță, în siguranță.
În paralel, se analizează și soluții de escortă cu nave fără echipaj, dotate cu sisteme de apărare antiaeriană, pentru a proteja transporturile de posibile atacuri cu drone. Generalul Dan Caine a declarat că forțele americane continuă să vizeze infrastructura navală iraniană, inclusiv depozite de mine și navele folosite pentru plasarea acestora.
Negocieri sau știri false?
Pe fondul tensiunilor militare, scena politică este și ea agitată. Potrivit unor informații neconfirmate, Washingtonul ar fi transmis Iranului un plan de pace care ar include un armistițiu temporar și renunțarea la programul nuclear. Dar oficialii iranieni, prin vocea lui Mohammad Bagher Ghalibaf, au respins rapid ideea, catalogând totul drept „știri false”.
Numai că lucrurile stau puțin diferit la Washington. Președintele american Donald Trump a sugerat recent că un dialog ar exista, afirmând că Iranul ar fi făcut un „gest vizibil”, fără însă a oferi alte detalii. Acest echilibru fragil, între acțiuni militare și mesaje diplomatice contradictorii, transformă Strâmtoarea Ormuz într-unul dintre cele mai fierbinți puncte de pe glob.
