Ilie Bolojan cere accelerarea cooperării pentru Neptun Deep, cu producția programată în 2027

Delegația a fost condusă de Emma Delaney, președinte al Directoratului și director general al OMV, membru interimar și președinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, potrivit News.ro.

Discuțiile au vizat și fluctuațiile prețurilor carburanților, generate de conflictele internaționale și de crizele de aprovizionare, conform comunicatului Guvernului transmis Agerpres. La întâlnire a participat șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca.

În privința cooperării pentru proiectul din Marea Neagră, prim-ministrul interimar Ilie Bolojan a declarat la întâlnire: „Finalizarea investiției și începerea extracției gazelor din perimetrul Neptun Deep trebuie să rămână priorități guvernamentale, pentru ca România să valorifice resursele din Marea Neagră în beneficiul economiei naționale și al întregii regiuni. Trebuie să găsim formule de cooperare operative pentru a asigura convergența de acțiune în acest proiect strategic pentru ambele părți”.

Executivul susține că lucrările respectă calendarul stabilit. Statul român participă prin Romgaz, alături de OMV Petrom, iar cele două companii au finalizat recent instalarea platformei de producție din largul mării.

Bolojan a subliniat contribuția exploatării gazelor la securitatea energetică națională și a mulțumit echipei OMV Petrom pentru colaborarea transparentă și dialogul constant cu autoritățile române. Reprezentanții grupului s-au întâlnit luni și cu președintele Nicușor Dan, înaintea consultărilor cu partidele pentru desemnarea unui nou candidat la funcția de prim-ministru.

Achiziția pregătită de stat este estimată la 12.791.510.270 lei

La finalul lunii iulie, Camera Deputaților a aprobat, în calitate de cameră decizională, un proiect care permite Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) să includă în buget angajamentele necesare cumpărării unor gaze din Neptun Deep, relatează Profit.ro. Proiectul fusese adoptat anterior de Senat.

Demersul privește exercitarea dreptului de preempțiune, adică prioritatea statului la cumpărarea cantităților oferite spre vânzare. Gazele sunt dorite de Ungaria, prin compania sa de stat MVM.

Expunerea de motive prezintă condițiile ofertei transmise de OMV Petrom pe 8 mai 2026:

• Cantitatea este de 49,9 terawați-oră (TWh), echivalentul a 49.900.000 megawați-oră (MWh), pentru o perioadă de șapte ani.
• Prețul este de 48,752 euro/MWh, echivalentul a peste 256 lei/MWh la cursul utilizat în document, de 5,2581 lei pentru un euro.
• Bugetul necesar este estimat la 2.432.724.800 euro, respectiv 12.791.510.270 lei, fără taxa pe valoarea adăugată (TVA) și accize.

Prețul ofertei este mai mult decât dublul celui reglementat angro, de 120 lei/MWh, aplicabil vânzărilor producătorilor interni pentru aprovizionarea populației și a centralelor electrice de termoficare, inclusiv cantităților destinate înmagazinării. Reglementarea este în vigoare până în aprilie 2027.

Ca reper de piață, cotațiile pentru livrări în 2027 la bursa olandeză de gaze indică o medie de aproximativ 45 euro/MWh.

Proiectul permite angajarea cheltuielilor, dar finanțarea plăților este contestată

Creditele de angajament reprezintă limita până la care o instituție poate încheia contracte. Creditele bugetare sunt sumele necesare efectuării plăților. Consiliul Legislativ a insistat asupra acestei diferențe în avizul consultativ negativ dat proiectului.

Bugetul ANRSPS pentru 2026 prevede credite bugetare de 656,5 milioane de lei și credite de angajament de 743,2 milioane de lei.

Proiectul adoptat prevede că nivelul creditelor de angajament se aprobă de Guvern, prin hotărâre inițiată de Secretariatul General al Guvernului, la propunerea ANRSPS. Instituția este autorizată să încheie contracte multianuale în limita majorată.

Ordonatorul principal de credite poate modifica anexele bugetului propriu și trebuie să comunice schimbările Ministerului Finanțelor în cel mult 10 zile de la efectuarea lor, în limita aprobată prin hotărârea Guvernului.

Consiliul Fiscal a avertizat că inițiatorii nu au respectat cerința prezentării unei fișe financiare și a declarației privind compatibilitatea cheltuielilor suplimentare cu strategia fiscal-bugetară, bugetul anual și plafoanele de cheltuieli.

Consiliul Legislativ a apreciat că simpla estimare a valorii achiziției nu stabilește sursa de finanțare și că proiectul încalcă articolul 138 alineatul 5 din Constituție, referitor la aprobarea cheltuielilor bugetare numai cu stabilirea acestei surse.

Obiecțiile din aviz privesc atât plățile, cât și administrarea gazelor și formularea autorizării:

• Pentru finanțare, Consiliul cere precizarea bugetului și a subdiviziunii bugetare care suportă plățile, repartizarea anuală pe șapte ani, creditele bugetare pentru fiecare exercițiu, tratamentul TVA și al accizelor, costurile de finanțare, transport, înmagazinare și administrare, impactul asupra deficitului și datoriei publice, veniturile eventualei valorificări și destinația lor, precum și acoperirea variațiilor de preț și curs valutar.
• Pentru contractare, avizul semnalează că o formulare se referă la achiziții efectuate, iar alta autorizează contracte viitoare. Consiliul solicită clarificarea etapei: acceptarea ofertei, existența unui angajament juridic, semnarea contractului sau autorizarea prealabilă exercitării priorității, inclusiv pentru evitarea unor efecte retroactive.
• Pentru administrarea cantităților cumpărate, Consiliul cere reguli privind includerea în rezervele de stat și proprietatea, depozitarea și menținerea stocurilor, scoaterea din rezervă și valorificarea, destinația veniturilor, suportarea costurilor și pierderilor, precum și corelarea cu legislația energiei, concurenței și ajutorului de stat.

Instituția a solicitat reanalizarea și reformularea proiectului, cu un grafic multianual al plăților și reguli pentru includerea sumelor necesare în bugetele anuale. În evaluarea sa, autorizarea angajamentelor juridice fără un mecanism pentru plăți nu demonstrează sustenabilitatea obligațiilor viitoare.

Statul a acceptat oferta după trei refuzuri anterioare

ANRSPS a transmis acordul ferm pentru exercitarea dreptului de preempțiune pe 14 mai 2026 și l-a reconfirmat pe 20 mai, pentru oferta înregistrată pe 8 mai. Potrivit documentului instituției, decizia a fost aprobată de prim-ministru, cu avizele viceprim-ministrului, ministrului Energiei, secretarului general al Guvernului și președintelui ANRSPS.

Anterior, OMV Petrom înaintase oferte pe 13 decembrie 2024, 22 aprilie 2025 și 23 decembrie 2025. Instituția le-a refuzat pe toate trei.

Procedura descrisă în documentele privind achiziția prevede oferirea prioritară a gazelor către stat și un termen de șapte zile pentru acceptare sau refuz. Absența răspunsului echivalează cu refuzul, după care producătorul poate vinde către terți, la un preț cel puțin egal cu cel oferit statului.

Contractele bilaterale pentru gazele exploatate din perimetrele maritime trebuie notificate Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei cel târziu înainte de intrarea lor în vigoare, pentru monitorizare.

În interpretarea ANRSPS, contractul încheiat cu un terț există, dar efectele sale sunt suspendate până la opțiunea instituției. Dacă aceasta cumpără în condițiile oferite terțului și consemnează prețul, contractul inițial se desființează retroactiv, iar vânzarea se consideră încheiată direct cu statul. Dacă termenul expiră fără exercitarea priorității, contractul cu terțul produce efecte.

Instituția consideră că reducerea ulterioară a prețului ori îmbunătățirea condițiilor pentru un cumpărător terț impune reluarea notificării și ofertării prioritare. Tot ANRSPS susține că încălcarea procedurii și a interdicțiilor legale atrage nulitatea absolută a contractului cu terțul, adică desființarea lui pentru încălcarea normelor obligatorii.

Acordul privind licențele presupune și schimbări de taxe

În decembrie 2025, OMV Petrom și autoritățile române au convenit un acord de principiu care leagă prelungirea licențelor de modificarea taxării și de renunțarea companiei la anumite pretenții împotriva statului.

La finalul lunii iulie, directoarea financiară a OMV Petrom, Alina Popa, a descris stadiul implementării: „La finalul anului trecut am semnat un acord de principiu cu statul român pentru prelungirea licențelor OMV Petrom pentru 15 ani, iar acesta a venit cu o majorare de redevențe cu 40% și cu ajustări ale taxării suplimentare. Deși am lucrat intens și eram într-un stadiu avansat de implementare, nu e încă finalizată. Știți foarte bine situația actuală a guvernului român. Durează mai mult decât am estimat inițial, dar nu s-au schimbat principiile. Cu toate acestea, implementarea nu e gata. Nu putem comunica mai mult până nu se finalizează”.

Acordul include renunțarea la procedura de arbitraj inițiată împotriva României la Paris, legată de concesiunea Neptun Deep. Durata de explorare a perimetrului din Marea Neagră urmează să fie prelungită cu doi ani, până în decembrie 2027. Licențele menționate de Alina Popa privesc perimetrele de pe uscat preluate la privatizare.

Modificările fiscale includ creșterea pragurilor de preț de vânzare de la care se aplică supraimpozitarea producției de gaze. Acestea ar urma să fie actualizate anual în funcție de evoluția bursei olandeze de gaze.

Cota de deducere a cheltuielilor cu investițiile urmează să crească de la 30% la 50%, cu condiția ca declinul de producție cumulat în cei doi ani anteriori aplicării supraimpozitării să fie mai mic de 3,5%.

OMV Petrom va renunța și la dreptul de a cere în viitor compensații pentru poluarea istorică preluată odată cu privatizarea, estimate la 600 de milioane de euro. Datoriile existente ale statului pentru aceste obligații, de peste un miliard de lei, vor fi eșalonate pe patru ani, compania renunțând la dobânzile suplimentare. Implementarea acordului presupune modificarea legislației.

Pe lângă Ungaria, Slovacia și Austria sunt interesate de gazele din Neptun Deep. OMV Petrom a semnat deja contracte de livrare cu Uniper din Germania și cu Energocom din Republica Moldova.