La ONU, Belarus sub presiune — acuzații grele și răspuns sfidător

Critici internaționale la adresa Minskului

La o examinare ONU desfășurată luni, peste 180 de state au analizat situația drepturilor omului din Belarus. Diplomații au remarcat o creștere a represiunii după alegerile contestate din 2020, inclusiv arestări în masă și cazuri de tortură. Ce se întâmplă în prezent în această țară?

Norvegia a cerut „să pună capăt reprimării sistematice și urmăririlor penale cu caracter politic, detențiilor, torturilor și persecutării opozanților politici și familiilor lor”. Ambasadorul Tormod Endresen a menționat în mod special persecuția opozanților politici și a familiilor acestora. Reprezentanți ai altor state au adăugat că aceste practici ar putea fi considerate crime împotriva umanității.

Belarus a răspuns rapid. Igor Sekreta, adjunctul ministrului de externe, a respins criticile, spunând că acestea reprezintă un „amestec în afacerile interne”. El a declarat: „Țin să subliniez că tentativele de prezentare a contravenienților (…) drept deținuți politici sau victime ale libertății de exprimare sunt larg exagerate”.

Opoziția și presa, ținte principale

Marea Britanie a atras atenția asupra blocării societății civile și a presei independente. Eleanor Sanders, ambasadoarea pentru drepturile omului, a vorbit despre „reprimarea generalizată a societății civile, presei independente și opoziției politice”. Ce presupune acest lucru pentru oamenii din Belarus?

Numărul deținuților politici rămâne ridicat

Organizațiile pentru drepturile omului estimează că aproximativ 1.000 de persoane sunt închise din motive politice. Cei mai mulți au fost arestați după protestele împotriva președintelui Aleksandr Lukașenko, aflat la putere din 1994 și aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin. Mulți dintre aceștia au fost acuzați pe baza unor articole de lege considerate discutabile de către organizațiile internaționale.

Larisa Belskaia, ambasadoarea Belarusului, a acuzat țările occidentale că „manipula subiectul prin avansarea unor versiuni despre pretinsa ilegalitate a rezultatelor alegerilor prezidențiale”.

Războiul din Ucraina și tensiunile regionale

Unii diplomați au legat situația din Belarus de sprijinul acordat Rusiei în conflictul din Ucraina. Au existat solicitări publice ca Belarus să înceteze colaborarea militară cu Rusia. Cum răspunde Moscova acestor acuzații?

Reprezentantul rus Evgheni Ustinov a criticat abordarea Occidentului, numind-o „politizată”. El a susținut că reacțiile internaționale la adresa Belarusului sunt motivate de interese geopolitice. Dincolo de aceste declarații, situația rămâne tensionată.

Alegerile din 2020, considerate frauduloase de Uniunea Europeană și Statele Unite, au provocat proteste ample. Președintele Lukașenko a răspuns cu măsuri dure, iar până acum nu există semne clare de relaxare a represiunii.

Perspective pentru relațiile dintre Belarus și ONU

Examinarea periodică universală (EPU) a evidențiat o ruptură profundă între autoritățile din Belarus și comunitatea internațională. Țările occidentale cer investigații independente, în timp ce Belarus susține că discuțiile afectează suveranitatea țării.

Surse din cadrul ONU arată că presiunile asupra Belarusului vor continua, inclusiv prin menținerea sancțiunilor. Totuși, șansele unui dialog constructiv par reduse în acest moment.

Opoziția din Belarus și observatorii internaționali se concentrează pe documentarea abuzurilor și transmiterea rapoartelor către organizațiile internaționale. Sunt așteptate noi reacții și analize până la sfârșitul anului, care ar putea influența viitoarele decizii la nivel internațional.

În acest context, situația drepturilor omului în Belarus rămâne sub atenta observație a comunității internaționale, iar evoluțiile viitoare vor fi urmărite cu interes.

Sursa: news.ro