România a atras cu 102.249 mai mulți locuitori decât au plecat în 2025. Cum a contribuit recrutarea din străinătate

Datele analizate de Profit.ro numără persoanele care își mută reședința obișnuită pentru cel puțin 12 luni. Sunt incluși atât cetățeni români, cât și străini, iar soldul migrator reprezintă diferența dintre intrări și plecări.

Revenirile românilor reprezintă cea mai mare parte a intrărilor din 2024

Pentru componența imigrației, cele mai recente date europene detaliate sunt cele din 2024. Atunci, 64,5% dintre persoanele venite în România aveau cetățenie română, iar 35,5% erau cetățeni străini, conform datelor Eurostat citate de Profit.ro.

Și plecările au inclus ambele categorii. Majoritatea emigranților din acel an erau români, însă printre cei care au părăsit țara se aflau și cetățeni străini.

Profit.ro leagă soldul pozitiv atât de revenirea românilor, cât și de creșterea numărului de cetățeni străini stabiliți aici, inclusiv prin recrutarea de forță de muncă din Asia. În 2025, bărbații reprezentau aproape 59% dintre imigranți, respectiv 180.160 de persoane, iar cele mai mari fluxuri se concentrau în grupele de vârstă active.

Schimbarea din 2022 a coincis cu majorarea plafonului pentru lucrători străini

În fiecare an din intervalul 2018-2021, plecările au depășit intrările. Evoluția s-a inversat în 2022, când statul a mărit și capacitatea administrativă pentru aducerea lucrătorilor din străinătate.

Seria anuală arată cum s-a ajuns la soldul pozitiv:

• 2018: 172.578 de imigranți și 231.661 de emigranți, cu un sold negativ de 59.083 de persoane.
• 2019: 202.422 de imigranți și 233.736 de emigranți, cu un sold negativ de 31.314 persoane.
• 2020: 145.519 imigranți și 186.818 emigranți, cu un sold negativ de 41.299 de persoane.
• 2021: 194.642 de imigranți și 216.861 de emigranți, cu un sold negativ de 22.219 persoane.
• 2022: 293.024 de imigranți și 202.311 emigranți, cu un sold pozitiv de 90.713 persoane.
• 2023: 324.091 de imigranți și 239.244 de emigranți, cu un sold pozitiv de 84.847 de persoane.
• 2024: 286.538 de imigranți și 215.191 de emigranți, cu un sold pozitiv de 71.347 de persoane.

Plafonul anual pentru lucrători străini a urcat de la 22.000 în 2018 la 100.000 în 2022. Acest nivel a fost păstrat în 2023, 2024 și 2025, iar contingentul pentru 2023 a fost practic epuizat, potrivit Profit.ro.

În 2024, au fost depuse peste 130.000 de solicitări. Inspectoratul General pentru Imigrări a emis peste 106.000 de autorizații de muncă.

Producția și construcțiile angajează cei mai mulți lucrători din afara Uniunii Europene

În august 2024, aproape 140.000 de cetățeni din afara Uniunii Europene aveau un contract de muncă activ în România. La sfârșitul aceluiași an, numărul angajaților din această categorie depășea 140.640, conform datelor Inspectoratului General pentru Imigrări citate de Profit.ro.

Principalele domenii în care lucrau erau:

• Producția: 29.141 de angajați.
• Construcțiile: 28.538 de angajați.
• Comerțul: 20.008 angajați.
• Hotelurile, restaurantele și cafenelele: 18.844 de angajați.
• Serviciile administrative și de suport: 12.189 angajați.

Mai mult de 60% dintre avizele emise în 2024 vizau ocupații precum muncitori în agricultură, construcții, curățenie și manipulare de marfă. Principalele țări de origine erau Nepal, Sri Lanka, Turcia și India.

O altă evidență, privind permisele de ședere pentru muncă, arată creșterea de la circa 52.000 de cetățeni din state terțe în 2022 la peste 100.000 la sfârșitul lui 2024. Aproape jumătate proveneau din Nepal și Sri Lanka, potrivit datelor OECD citate de Profit.ro.

În 2025, numai în București, Inspectoratul General pentru Imigrări a gestionat situația juridică a peste 102.000 de cetățeni din state terțe. Cei mai numeroși proveneau din Nepal, Turcia și Sri Lanka, iar munca era principalul motiv al șederii.