La Davos, Emmanuel Macron a vorbit fără ocolișuri. Deși nu i-a rostit numele, ținta a fost clară: Donald Trump. Președintele francez i-a ironizat bilanțul și a lansat un avertisment serios legat de un „nou colonialism”, o aluzie directă la ideea cumpărării Groenlandei. Potrivit The Guardian.
A purtat ochelari de soare. Dar mesajul a fost limpede. Discursul său a picat într-un moment de tensiune maximă, când liderii europeni se văd nevoiți să răspundă amenințărilor de la Washington, de la tarife vamale la discuția despre Groenlanda, notează The Guardian. Europa trebuie să-și aleagă calea, una care nu e a supunerii.
„Preferăm respectul în locul bătăușilor”
Președintele francez a cerut audienței să ignore „ideile nebunești”. O aluzie directă. „Nu este timpul pentru un nou imperialism sau un nou colonialism. Este timpul cooperării pentru a rezolva cele trei provocări globale: creșterea, pacea, clima”, a declarat Macron. Apoi a numit „o nebunie” simplul fapt că UE trebuie să răspundă „agresivității inutile” a tarifelor impuse de un aliat istoric, America.
Apoi a venit lovitura directă.
„Noi credem că avem nevoie de mai multă creștere, de mai multă stabilitate în lume. Dar preferăm respectul [în locul] bătăușilor… și preferăm statul de drept [în locul] brutalității. Sunteți bineveniți în Europa”, a spus Macron. Mesajul? UE este un spațiu predictibil, loial. O alternativă la haosul de peste Atlantic.
O Europă care „nu poate rămâne ierbivoră”
Macron n-a fost singur. Scena de la Davos a fost plină de avertismente similare. Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, le-a spus liderilor din business să uite de „nostalgia” lumii pre-Trump, pentru că „vechea ordine nu se va întoarce”. Premierul danez, Mette Frederiksen, a fost la fel de directă: dacă cineva începe un război comercial, Europa „trebuie, desigur, să răspundă”.
Cel mai dur a fost, probabil, belgianul Bart de Wever. Avertismentul său a fost brutal: dacă atlantismul moare, „globalizarea va muri odată cu el”. Concluzia lui? Europa „trebuie să se trezească și să se reînarmeze”, fiindcă „nu poate rămâne un ierbivor” într-o lume post-atlantică. De Wever a plusat, spunând că dependența tehnologică de Washington ar putea transforma Europa într-un sclav. „Ne-am obișnuit cu președinți foarte drăguți precum Obama și nu am observat că schimbarea din America este structurală”, a încheiat el.
Ironia despre războaie și „abordarea colonială”
Poate cel mai tăios moment din discursul lui Macron a fost o ironie. Perfect țintită. Vorbind despre haosul global, liderul de la Elysée a aruncat cifra: „peste 60 de războaie în 2024, un record absolut”. A făcut o pauză și a adăugat: „chiar dacă înțeleg că câteva dintre ele au fost rezolvate”. Sala a chicotit. Toată lumea a înțeles aluzia la laudele lui Trump, care susține că a încheiat războaie.
Macron a respins clar alegerea dintre „legea celui mai puternic”, care duce la „vasalitate”, și o „nouă abordare colonială”. Coincidență? Greu de crezut, în contextul discuțiilor despre Groenlanda. A ținut să sublinieze că Franța apără suveranitatea națională, menționând desfășurarea de trupe franceze acolo, un gest de sprijin pentru „un aliat și o altă țară europeană”.
Suveranitate economică sau „vasalitate”
Și economic, Macron a cerut Europei să fie „mai realistă”. A arătat cu degetul spre sectoare întregi, precum cel chimic sau auto, care sunt „literalmente ucise” de concurența neloială. Soluția propusă: pragmatism. Liderul francez vrea ca UE să aplice un „principiu al preferinței europene”, ceva similar politicilor americane, dar fără a pica în izolaționism.
Investițiile străine, inclusiv cele chineze, sunt binevenite. Dar cu o condiție: să respecte aceleași reguli ca firmele europene. Simplificare, mai puțină birocrație, o piață unică de capital funcțională. Ideea de bază e simplă: Europa trebuie să devină puternică și autonomă. Doar așa poate negocia de la egal la egal, nu din postura de vasal.
