Emmanuel Macron a cerut, în cadrul vizitei sale recente în China, o intensificare a presiunii asupra economiei ruse. Această solicitare a fost formulată în ultima zi a unei vizite de stat care a durat trei zile, în care președintele francez a discutat cu liderul chinez Xi Jinping despre situația din Ucraina și despre modul în care Beijingul ar putea influența Moscova pentru a pune capăt conflictului.
Trei zile de discuții intense între Macron și Xi Jinping
Vizita lui Macron în China a inclus întâlniri cu Xi Jinping la Marea Sală a Poporului din Beijing, unde cele două părți au semnat 12 acorduri de cooperare. Macron a subliniat importanța depășirii diferențelor pentru binele comun și a accentuat necesitatea colaborării între cele două țări, în special în contextul războiului din Ucraina.
Aceasta a fost a patra vizită a președintelui francez în China de la preluarea mandatului în 2017. Prima sa deplasare la Beijing după o pauză de peste doi ani a avut loc într-un moment în care relațiile comerciale și politice erau marcate de tensiuni și divergențe, în special în privința războiului din Ucraina.
Ce a cerut Franța de la China
Franța a solicitat Chinei să exercite influență asupra Rusiei pentru a obține un armistițiu cât mai rapid. Un oficial diplomatic francez a declarat că așteptările Parisului sunt ca Beijingul să se abțină de la a oferi Rusiei resurse care să susțină continuarea conflictului. Aceste acuzații sunt susținute de guvernele occidentale care susțin că China oferă Rusiei sprijin economic esențial, precum și componente militare pentru industria de apărare a Moscovei. Autoritățile chineze au negat aceste afirmații.
Răspunsul Chinei și angajamentele asumate
Xi Jinping a răspuns apelului lui Macron, exprimând dorința de a avea relații „mai stabile” cu Franța. Liderul chinez a subliniat necesitatea construirii unei încrederi politice mai mari între cele două națiuni și a promis că China va continua să joace un rol constructiv în rezolvarea conflictului din Ucraina. Deși Beijingul face apel constant la negocieri de pace și respectarea integrității teritoriale, nu a condamnat niciodată invazia Rusiei din 2022.
În plus, Xi Jinping a anunțat o contribuție de 100 de milioane de dolari pentru criza umanitară din Gaza, menționând că aceste fonduri vor sprijini reconstrucția teritoriului palestinian.
Acordurile semnate între cele două țări
Întâlnirea de la Beijing a dus la semnarea a 12 acorduri de cooperare care acoperă diverse domenii, inclusiv îmbătrânirea populației, energia nucleară și conservarea urșilor panda. Xi a subliniat importanța aprofundării colaborării bilaterale în sectoare precum industria aerospațială, economia digitală, industria biofarmaceutică și inteligența artificială.
Macron a fost însoțit de directori ai companiilor franceze de top, inclusiv Airbus, BNP Paribas și Alstom. Totuși, o comandă importantă de 500 de avioane Airbus nu a fost aprobată de către China.
Contextul economic al vizitei
Vizita lui Macron survine într-un context economic complicat. Deficitul comercial al Franței cu China a crescut la 46 de miliarde de euro în 2024. Uniunea Europeană a înregistrat un deficit comercial de peste 300 de miliarde de euro cu China anul trecut, iar China reprezintă 46% din deficitul comercial total al Franței. Un consilier al lui Macron a declarat că este necesar ca China să consume mai mult și să reducă exporturile, în timp ce europenii ar trebui să economisească mai puțin și să producă mai mult.
Macron a solicitat Beijingului să colaboreze cu țările G7 pentru a stabili reguli comerciale mai echitabile și mai puternice, avertizând împotriva unui sistem bazat pe „supraviețuirea celui mai puternic”.
Avertismentul lui Macron privind ordinea internațională
Președintele francez a adus în discuție riscurile dezintegrării ordinii internaționale, care a adus stabilitate și pace în ultimele decenii. El a subliniat importanța dialogului între China și Franța în acest context, având în vedere că Franța va găzdui summitul G7 anul viitor, iar China va prezida forumul APEC în 2026.
Vizita s-a încheiat la Chengdu
Vizita lui Macron s-a încheiat la Chengdu, în provincia Sichuan, unde a fost însoțit de Xi Jinping. Brigitte Macron a vizitat un centru de cercetare pentru urși panda, iar președintele francez a avut întâlniri cu studenți de la Universitatea din Sichuan. De asemenea, programul a inclus o întâlnire cu jucători de tenis de masă renumiți.
Yuan Meng, primul urs panda născut în Franța, se află acum la Chengdu. Acesta a fost numit de Brigitte Macron. Recent, Franța a trimis înapoi în China o pereche de urși panda care au trăit 13 ani pe teritoriul francez.
Vizita vine după discuții cu Zelenski
Vizita lui Macron în China a avut loc după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Paris pe 1 decembrie. Zelenski a solicitat ca Europa să rămână alături de Kiev, în timp ce Statele Unite promovează un plan de încetare a războiului criticat de unele țări europene. NATO a declarat în iulie că China este un „facilitator decisiv” al războiului Rusiei, în timp ce ministrul de externe chinez, Wang Yi, a afirmat că Beijingul nu își poate permite o înfrângere a Rusiei.
