O sumă amețitoare. Atât a aruncat Kremlinul pe masă pentru a influența votul din Republica Moldova, o sumă echivalentă cu aproape 2% din Produsul Intern Brut al țării. Dezvăluirea vine direct de la președinta Maia Sandu, care, în timpul unei vizite oficiale la Varșovia, a transmis un mesaj ferm. Pentru Moldova, viitorul are un singur nume: Uniunea Europeană, potrivit Adevărul.
Vizita sa în Polonia, pe 25 și 26 ianuarie, nu e întâmplătoare, ci are loc într-un context regional extrem de tensionat. Potrivit Adevărul, agenda Maiei Sandu a inclus întâlniri la cel mai înalt nivel, unde a subliniat un lucru clar: drumul european nu e doar o opțiune politică, ci reprezintă singura garanție reală pentru securitate, democrație și libertate.
O presiune care a întărit direcția pro-europeană
Moscova a încercat totul. Manipulare informațională coordonată, atacuri cibernetice, finanțarea ilegală a partidelor, sabotaje și proteste plătite pentru a stârni haos. Surprinzător sau nu, efectul a fost exact pe dos. „Pe parcursul a trei ani electorali consecutivi, instituțiile, mass-media și cetățenii Moldovei au rezistat ferm în fața unei ingerințe rusești sistematice și fără precedent”, a declarat Sandu.
Șefa statului a pus pe masă și cifrele concrete ale acestui război hibrid. „Estimăm că Rusia a cheltuit aproape 2% din PIB-ul Moldovei pentru a vicia alegerile noastre parlamentare din 2025 – prin manipulare informațională coordonată, atacuri cibernetice, finanțare ilicită a partidelor politice, acte de sabotaj, proteste plătite și tentative deliberate de a provoca violență pe străzile noastre.”
Agresiunea nu a deviat Chișinăul de la drum. Dimpotrivă. L-a cimentat. „Această presiune nu a întors Moldova din drum. Dimpotrivă, ne-a consolidat direcția. Am accelerat reformele, am întărit instituțiile și ne-am aliniat mai profund la standardele Uniunii Europene”, a adăugat președinta.
De la dependență 100% la comerț sub 4% cu Rusia
Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, Moldova era un stat captiv din punct de vedere energetic, o vulnerabilitate pe care Moscova a exploatat-o fără încetare. „Când Rusia a invadat Ucraina, Moldova era extrem de expusă: dependentă în proporție de 100% de gazul rusesc, vulnerabilă în sectorul energiei electrice și într-o anumită măsură legată economic de Rusia”, a explicat Maia Sandu la Varșovia.
Reacția Chișinăului, sprijinită de parteneri externi precum Polonia, a fost rapidă și decisivă, iar rezultatele sunt spectaculoase. „Astăzi, Moldova nu mai cumpără deloc gaz rusesc și nu mai consumă energie electrică produsă din gaz rusesc. Comerțul nostru cu Rusia este acum sub 4%”, a afirmat Sandu. O schimbare radicală. Realizată în timp record.
Parteneriat de apărare consolidat cu Polonia
Dar securitatea nu ține doar de energie. Amenințările moderne cer parteneri de încredere, iar Polonia este unul dintre ei. Maia Sandu a confirmat că cele două țări lucrează la un acord bilateral de cooperare în apărare, actualizat și aprofundat pentru a reflecta realitățile curente. Ce înseamnă asta concret? O colaborare mult mai strânsă pentru a crește reziliența, a combate amenințările hibride și a proteja infrastructura critică, un domeniu în care Moldova are o experiență dură, dar valoroasă. „Suntem pregătiți să continuăm să învățăm din experiența Poloniei și, acolo unde este util, să o împărtășim pe a noastră”, a punctat șefa statului.
Agendă diplomatică încărcată: Varșovia și Strasbourg
La Varșovia, delegația de la Chișinău, care îi include și pe ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și pe cel al Culturii, Sergiu Prodan, are programate întâlniri cu premierul Donald Tusk și cu liderii Senatului și Sejmului Poloniei. Dar turneul diplomatic nu se oprește aici. Următoarea oprire: Strasbourg. Acolo, marți, 27 ianuarie, Maia Sandu va ține un discurs în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Momentul este important, căci Moldova deține în prezent Președinția Comitetului de Miniștri al organizației.
