Marea Britanie vrea să deporteze migranții respinși în Balcani fără România pe listă

### Ce sunt centrele de returnare?

Centrele de returnare, cunoscute și sub denumirea de „return hubs”, sunt concepute pentru a găzdui temporar persoanele căror cereri de azil au fost respinse. Acestea vor funcționa diferit față de planul anterior propus pentru Rwanda, care prevedea trimiterea migranților înainte ca cererile lor să fie evaluate. Noua propunere se concentrează exclusiv pe persoanele care au trecut deja prin întregul proces de evaluare și au primit un răspuns negativ. Premierul britanic a caracterizat aceste centre ca fiind o inovație semnificativă, menționând că măsura este complementară altor acțiuni menite să combată rețelele de trafic de persoane.

### Câte persoane ar putea fi afectate?

Estimările guvernului sugerează că aproximativ 60.000 de persoane ar putea fi incluse în acest plan. Acestea sunt migranți care au primit un refuz la cererea de azil și au epuizat toate căile de atac. Centrele vor găzdui două tipuri de persoane: cei provenind din țări considerate nesigure, precum Afganistan, Iran sau Somalia, și cei din țări considerate sigure, cum ar fi Vietnam, Pakistan sau India. Aceștia vor fi reținuți temporar până la organizarea deportării. În prezent, aproximativ 38.000 de solicitanți de azil locuiesc în hoteluri, finanțate de contribuabili britanici, iar costul zilnic al acestora a scăzut de la 8,3 milioane de lire sterline în 2023-2024 la 5,77 milioane în 2024-2025.

### Sprijinul ONU pentru plan

Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) a susținut conceptul de centre de returnare. UNHCR a publicat un document care analizează rolul acestor hub-uri în facilitarea returnării solicitanților de azil respinși. Organizația a subliniat că va oferi asistență guvernelor care doresc să implementeze astfel de aranjamente, cu condiția respectării standardelor drepturilor omului. Un oficial guvernamental a declarat că sprijinul UNHCR ar putea schimba semnificativ situația, oferind o bază legală împotriva posibilelor contestații judiciare.

### Reacția țărilor din Balcani

Albania a refuzat categoric să participe la acest plan. Premierul Edi Rama a declarat că țara sa nu va accepta astfel de centre, având deja un acord cu Italia pentru procesarea migranților. Muntenegru a adoptat o poziție similară, premierul Milojko Spajic afirmând că țara sa nu se află pe rutele de migrație prin Balcani. În contrast, Kosovo a arătat o deschidere față de discuții, președinta Vjosa Osmani menționând că nu au existat negocieri formale, dar guvernul este dispus să ia în considerare propunerea.

### Situația din Macedonia de Nord

Macedonia de Nord a semnat un acord de parteneriat strategic cu Marea Britanie, care include acces la împrumuturi favorabile. Premierul Hristijan Mickoski a negat că țara sa ar putea găzdui centre pentru migranți, subliniind că aceasta nu a fost niciodată o posibilitate discutată. Totuși, ambasadorul britanic a lăsat loc pentru interpretări, afirmând că acordul nu vizează construcția de centre, dar a adăugat că subiectul rămâne deschis.

### Criticile la adresa planului

Planul a fost criticat de opoziția conservatoare și de organizațiile de drepturile omului. Chris Philp, ministrul din umbră pentru afaceri interne, a declarat că schema nu va funcționa ca un factor de descurajare, majoritatea migranților care traversează Canalul primind aprobarea cererii de azil. Consiliul Refugiaților din Marea Britanie a avertizat că propunerea este impracticabilă și că va duce la risipă de fonduri publice. De asemenea, organizațiile de drepturile omului au subliniat riscurile asociate, raportând abuzuri împotriva migranților deportați în alte țări.

### Contextul pentru România

Deși România nu este pe lista țărilor vizate de Marea Britanie, evenimentele din Balcani pot avea un impact indirect asupra țării. Ruta Balcanilor de Vest a devenit un coridor important pentru migrația ilegală spre Europa de Vest, cu aproximativ 22.000 de persoane utilizând această rută în 2024. Modificările în politica de migrație din regiune pot redirecționa fluxurile migratorii. Marea Britanie colaborează deja cu țările din Balcani prin Joint Migration Taskforce, care facilitează schimbul de informații și utilizarea tehnologiei pentru combaterea traficului de persoane. Acordurile de returnare rămân o provocare pentru întreaga Europă, iar ratele scăzute de returnare alimentează presiunea pentru soluții alternative, precum centrele offshore.