Medicul Emilian Popovici: Cartofii gătiți la peste 120°C, produc o substanță toxică

cartofi toxici

Unul dintre cele mai populare alimente din România, cartoful, poate ascunde riscuri serioase pentru sănătate dacă nu este preparat sau ales corect. Avertismentul vine de la medicul epidemiolog Emilian Popovici, care atrage atenția asupra substanțelor periculoase ce se pot forma în anumite condiții, mai ales când cartofii sunt gătiți în coajă, o practică tot mai des întâlnită în restaurantele de tip fast-food.

Toxina din cartofii înverziți sau încolțiți

Problema principală apare la cartofii depozitați necorespunzător. Aceștia pot dezvolta o substanță toxică periculoasă, concentrată în special în coajă. Medicul Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie, explică pe larg fenomenul și riscurile asociate.

„Ce riscuri pot prezenta cartofii gătiți în coajă? Pentru că în unele restaurante care au preluat modelul fast-food și se grăbesc foarte tare, au fost adoptate și anumite practici specifice acestui tip de servire rapidă, haideți să vedem care sunt potențialele riscuri pentru sănătate. Cartofii care au încolțit sau care au o culoare verde pot conține în coajă solanină, un compus toxic care s-a dovedit a provoca probleme circulatorii și respiratorii, precum și dureri de cap, crampe musculare și diaree”, susține medicul.

Psihologii explica primele 50 de minute din cabinet. Frica de judecata blocheaza pacientii
RecomandariPsihologii explica primele 50 de minute din cabinet. Frica de judecata blocheaza pacientii

Acrilamida, chimicala formată la peste 120°C

Dar pericolul nu se oprește aici. Gătirea la temperaturi înalte, specifică prăjirii sau coacerii intense, aduce un alt risc, poate chiar mai mare. Este vorba despre formarea unei substanțe chimice cu potențial cancerigen (acrilamida), care se regăsește în mod normal în produse industriale, nu în alimente.

„Studiile au arătat că atunci când cartofii sunt gătiți la peste 120 grade Celsius, produc o substanță chimică cunoscută sub numele de acrilamidă. Acest compus se găsește în materiale plastice, lipici, coloranți și fum de țigară. Acrilamida a fost legată de dezvoltarea mai multor tipuri de cancer. Acrilamida are proprietăți neurotoxice și poate avea un impact negativ asupra genelor și asupra sănătății reproductive”, explică Emilian Popovici.

O substanță din fumul de țigară, direct în farfurie.

Garda de Mediu amendeaza restaurantul lui George Copos cu 40.000 de lei. Motivul sanctiunii
RecomandariGarda de Mediu amendeaza restaurantul lui George Copos cu 40.000 de lei. Motivul sanctiunii

Metale grele și pesticide ascunse în coajă

Dincolo de toxinele naturale sau cele formate termic, proveniența cartofilor este un alt factor de risc. Modul în care au fost cultivați poate lăsa urme periculoase, concentrate tot în învelișul exterior. Specialistul menționează direct contaminarea din agricultura intensivă.

„Cartofii crescuți în sol puternic fertilizat pot conține niveluri ridicate de contaminare cu Metale grele și pesticide concentrate tot în coajă în mod deosebit clar”, avertizează specialistul.

V-ați întrebat vreodată ce se ascunde, de fapt, în coaja aceea pe care o mâncați?

Trump si Xi Jinping incheie summitul de la Beijing. China comanda 200 de avioane Boeing
RecomandariTrump si Xi Jinping incheie summitul de la Beijing. China comanda 200 de avioane Boeing

Obiceiuri periculoase și în salate

Iar graba din bucătăriile moderne extinde problema și la alte legume. E drept că nu e vorba doar de cartofi. Tendința de a nu curăța anumite legume înainte de a le pune în salate, sub pretextul păstrării vitaminelor, poate fi contraproductivă dacă igiena este precară.

„Și s-a mai încetățenit un obicei în mare parte tot din cauza vitezei: ridichi, castraveți și alte legume necurățate de coajă în salate. Motivul invocat? Coaja conține vitamine și în plus aspectul salatei e mai vesel și nu dau clienții în depresie”, spune medicul.

Popovici pune o întrebare simplă, dar care dă de gândit, legată de igiena de bază: „Ați văzut cum se face spălarea acestor legume care vin direct din sol cu încărcătura microbiană aferentă, înainte de a fi servite ca salate? Că doar suntem în secolul vitezei…”

Până la urmă, responsabilitatea cade pe consumator. Medicul încheie pe o notă de conștientizare personală, subliniind că decizia finală aparține fiecăruia dintre noi. „Un om informat e un om câștigat! În rest, dincolo de informația primită, fiecare decide cum crede de cuviință în privința propriei sănătăți.”