Motorina a ajuns la 10,86 lei pe litru, iar închiderea conductei saudite pune presiune pe carburanți

Atacul a avut loc joi, 10 septembrie 2026, și a fost lansat de pe teritoriul irakian, potrivit publicației Gândul. Ministerul Energiei de la Riad a anunțat închiderea conductei a doua zi, într-un moment în care conflictul din Orientul Mijlociu perturbase deja parțial transportul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz.

Carburanții au urcat până aproape de 11 lei pe litru

Prețurile înregistrate în România la 20 septembrie arată că motorina, combustibil folosit pe scară largă în transportul de mărfuri și agricultură, rămâne mai scumpă decât benzina. Valorile naționale erau:

• motorină standard, între 10,79 lei și 10,93 lei pe litru, cu o medie de 10,86 lei pe litru;
• benzină standard, între 9,93 lei și 9,99 lei pe litru, cu o medie de 9,97 lei pe litru;
• gaz petrolier lichefiat, GPL, cu un preț mediu de 4,71 lei pe litru.

Prețurile carburanților de pe piața românească sunt legate de cotațiile internaționale ale produselor petroliere, inclusiv de referința Platts. Atunci când cotația petrolului Brent crește, rafinăriile plătesc mai mult pentru materia primă importată, iar costul poate ajunge în suma achitată de consumatori la pompă.

România nu cumpără cantități mari de țiței care să fie transportate direct prin conducta saudită închisă. Expunerea apare prin prețul global al petrolului și prin ponderea ridicată a importurilor în aprovizionarea internă.

Conducta ocolește Strâmtoarea Ormuz și transporta până la 5% din oferta mondială

Conducta Est-Vest, cunoscută și sub numele Petroline, are o lungime de aproximativ 1.200 de kilometri. Ea traversează Peninsula Arabică, leagă câmpurile petroliere din estul Arabiei Saudite, inclusiv Abqaiq, de portul Yanbu de la Marea Roșie și permite exportarea țițeiului fără traversarea Strâmtorii Ormuz.

Ruta transporta între 4 și 5 milioane de barili de petrol pe zi, cantitate estimată la aproximativ 4-5% din oferta mondială. Importanța ei crescuse după perturbarea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, deoarece oferea Arabiei Saudite o cale alternativă către clienții internaționali.

Petroline a fost construită în 1981, după Revoluția Iraniană, tocmai pentru a permite ocolirea acestei strâmtori. În actualul conflict cu Iranul, blocada instituită de SUA a transformat conducta într-o rută esențială pentru exporturile saudite.

Infrastructura este deservită de 11 stații de pompare și două stații separate pentru eliberarea presiunii. Primele informații indicau că două stații fuseseră lovite, însă imaginile din satelit au arătat avarierea a trei stații din regiunile Riad și Medina. Avariile au fost descrise ca majore.

Guvernul de la Bagdad a anunțat deschiderea unei anchete proprii. Rebelii Houthi din Yemen au salutat atacul, apoi au intensificat presiunea în Marea Roșie și în Strâmtoarea Bab el-Mandeb.

Jasem Mohamed Albudaiwi, secretarul general al Consiliului de Cooperare al Golfului, a calificat atacul drept o amenințare la adresa securității Regatului Arabiei Saudite, a integrității teritoriale și a instalațiilor sale vitale, precum și o încălcare a principiilor dreptului internațional, într-o declarație pentru BBC.

Reparațiile ar putea dura între 5 și 6 săptămâni

Repararea stațiilor de pompare și readucerea conductei la capacitatea maximă ar putea dura între 5 și 6 săptămâni, potrivit estimărilor experților din industrie prezentate de Reuters. O repornire parțială ar putea fi încercată mai devreme, dar ar necesita pază militară strictă.

Închiderea conductei nu oprește imediat exporturile prin Yanbu. Arabia Saudită păstrează stocuri de țiței în acest port, estimate ca suficiente pentru aproximativ cinci până la șapte zile la ritmul recent al livrărilor.

O cantitate suplimentară de petrol saudit este depozitată în porturile egiptene, însă aceasta reprezintă tot o rezervă limitată. Stocurile pot compensa temporar întreruperea fluxului prin conductă, dar ar putea deveni insuficiente dacă reparațiile durează săptămâni, nu zile.

Petrolul Brent a trecut de 100 de dolari pe baril

După atac și anunțarea închiderii conductei, cotația Brent a depășit zona de 100-108 dolari pe baril. Vineri, petrolul Brent s-a tranzacționat la 104,61 dolari pe baril, iar West Texas Intermediate a încheiat la 100,05 dolari pe baril, potrivit oilprice.com.

Ambele cotații internaționale de referință au crescut cu peste 8% în cursul săptămânii. Mișcarea arată reacția pieței la extinderea atacurilor de la rutele maritime din Golf către infrastructura terestră care permitea ocolirea acestora.

Prețurile ridicate la energie pot reduce cererea, în timp ce producția din afara Golfului Persic și stocurile existente pot atenua întreruperea aprovizionării. Aceste rezerve sunt însă limitate, iar avarierea unei rute suplimentare lasă piața cu mai puține alternative dacă apar noi probleme de infrastructură.

Scumpirea motorinei poate ajunge în prețurile alimentelor și mărfurilor

Motorina intră în costurile tractoarelor, utilajelor de recoltat și camioanelor de distribuție, ceea ce expune agricultura și industria alimentară la variațiile prețului petrolului. Transportul rutier de marfă este principala cale prin care produsele ajung în magazine, de la alimente de bază la materiale de construcții.

Analizele economice de impact citate indică un scenariu condiționat de creșterea carburanților peste intervalul de 10-11 lei pe litru. În această situație, prețurile alimentelor s-ar putea majora în medie cu 15% până la 25% în primele 3-6 luni, cu diferențe între categoriile de produse.

Acest procent reprezintă un scenariu dependent de nivelul carburanților și de durata șocului petrolier, nu o creștere deja înregistrată la raft. Costurile de transport, producție agricolă și distribuție sunt canalele prin care un petrol mai scump poate ajunge în prețurile plătite pentru mărfuri.

Presiunea suplimentară asupra inflației poate limita și capacitatea Băncii Naționale a României de a reduce dobânzile. Efectul depinde de durata scumpirii energiei și de transferarea costurilor petrolului în prețurile finale.

Aproape două treimi din petrolul consumat în Uniunea Europeană este folosit pentru transport. O creștere a cotațiilor poate afecta astfel motorina, benzina, transportul aerian și costul deplasării mărfurilor.

România își acoperă cea mai mare parte a necesarului prin importuri

Importurile au acoperit aproximativ 77% din necesarul de petrol al României în 2024. În anul următor, țara a importat aproximativ 8,9 milioane de tone de petrol, la un consum de circa 11,4 milioane de tone, potrivit datelor Institutului Național de Statistică prezentate de Mediafax.

În primele patru luni din 2026, țițeiul importat a reprezentat aproximativ 72,8% din totalul resurselor de petrol ale țării. România are producție internă, însă aprovizionarea rămâne dependentă de furnizori externi și de rutele maritime și terestre prin care ajunge materia primă la rafinării.

Kazahstanul este principala sursă externă, cu peste 50-60% din totalul importurilor. Țițeiul kazah, inclusiv sortimentul KEBCO, circulă prin conducte care traversează Rusia până la portul Novorossiysk de la Marea Neagră. De acolo, este transportat cu nave către terminalele românești și alimentează rafinăria Petromidia, deținută de grupul kazah KazMunayGas, Rompetrol.

Petrobrazi, rafinărie operată de OMV Petrom, folosește în principal petrol extras în România și își completează necesarul prin importuri maritime. Printre acestea se află țițeiul Basrah Light din Irak și Azeri Light din Azerbaidjan.

Cantități mai mici provin din Libia și din alte state din Africa de Nord. Aceste importuri secundare sunt folosite pentru diversificarea aprovizionării și pentru flexibilitatea amestecurilor prelucrate de rafinăriile locale.

Durata crizei poate adăuga noi costuri de transport

Richard Bronze de la Energy Aspects a explicat pentru BBC că devierea petrolului saudit prin Canalul Suez către Marea Mediterană și în jurul Africii adăuga deja 30 de zile timpilor de navigație înaintea ultimei escaladări. Traseele mai lungi ridicau și costurile de transport.

Expertul a arătat că presiunea este deosebit de puternică pe piața motorinei, unde prețurile ajunseseră deja la niveluri record. Folosirea extinsă a acestui carburant în producție și transport poate transfera scumpirea către o gamă largă de bunuri.

„Mesajele de siguranță care au ajutat piața petrolului să gestioneze criza până acum au dispărut în mare parte. Așadar, prețurile petrolului vor continua să crească dacă ambele crize continuă”, a declarat Richard Bronze de la Energy Aspects pentru BBC.

O refacere rapidă a unei părți importante din capacitatea conductei ar limita durata întreruperii. Prelungirea lucrărilor, în paralel cu presiunea asupra Strâmtorii Bab el-Mandeb, ar pune în pericol o parte suplimentară din petrolul care încă ajunge la cumpărătorii internaționali.

Richard Bronze a avertizat că, dacă situația din Orientul Mijlociu nu se îmbunătățește, petrolul brut ar putea reveni la vârful anterior de 120 de dolari pe baril, înregistrat în timpul războiului din Iran, și ar putea urca peste acest nivel. Evoluția prețurilor depinde de continuarea crizelor și de readucerea conductei Est-Vest la capacitatea de transport de dinaintea atacului.