Cum îți protejezi părinții de înșelăciunile prin telefon și ce faci dacă au trimis bani

Escrocii se pot da drept rude, angajați ai băncii sau reprezentanți ai unei instituții. Numărul afișat și chiar o voce familiară pot fi imitate, așa că niciunul nu dovedește cine sună.

Pretextele folosite ca să ceară bani

Apelantul cere de obicei o hotărâre pe loc: spune că s-a întâmplat ceva grav sau că banii trebuie mutați imediat. Poliția Română și Directoratul Național de Securitate Cibernetică au semnalat mai multe variante ale acestor apeluri:

• Un copil sau un nepot ar fi avut un accident și ar avea nevoie urgentă de bani. Vocea rudei poate fi imitată cu ajutorul inteligenței artificiale.
• O rudă ar avea un număr nou de telefon și ar cere bani prin mesaj.
• Un fals angajat al băncii anunță că s-a cerut un credit pe numele părintelui, apoi trece apelul la un fals polițist.
• Un fals angajat al băncii, polițist sau reprezentant al Băncii Naționale cere mutarea economiilor într-un pretins „cont sigur”.
• Apelantul promite un premiu sau un câștig rapid dintr-o investiție și cere bani ori date.

Cum verificați cine sună

Închideți apelul, apoi formați voi numărul pe care îl aveați deja: al rudei din agendă sau al băncii de pe card, din aplicația oficială ori de pe site-ul ei. Nu folosiți numărul dictat de apelant și nu continuați conversația doar pentru că spune că vă transferă la poliție. Serviciul Român de Informații recomandă închiderea apelului și reapelarea manuală a numărului cunoscut.

Pentru apelurile în care cineva pretinde că este o rudă, stabiliți dinainte o parolă de familie legată de o amintire cunoscută doar de voi. Dacă apelantul nu o știe, închideți și sunați ruda la numărul pe care îl aveați înainte de apel.

Reguli stabilite din timp cu părinții

Păstrați la îndemână numerele cunoscute ale rudelor și numărul oficial al băncii. Hotărâți împreună că orice cerere neașteptată de bani sau date așteaptă până când este verificată printr-un apel făcut de voi.

• Nu trimiteți bani și nu mutați economiile la cererea cuiva care v-a sunat pe neașteptate.
• Nu spuneți PIN-ul, parolele, codurile primite prin SMS sau datele complete ale cardului. Banca nu cere aceste date ca să oprească o fraudă.
• Nu deschideți linkuri primite pe WhatsApp de la necunoscuți și nu instalați aplicații ori oferiți acces la telefon la cererea apelantului.
• Dacă apelantul pretinde că este o rudă, cereți parola de familie și sunați apoi ruda la numărul cunoscut.

Ce faceți imediat după un apel suspect

Dacă părintele a dat date bancare, a permis accesul la telefon sau a trimis bani, începeți cu banca. Spuneți ce s-a întâmplat, inclusiv dacă părintele a aprobat el însuși plata: acest lucru poate schimba felul în care este analizată cererea de returnare a banilor.

1. Închideți apelul și contactați banca la numărul ei oficial. Cereți blocarea cardului și a serviciilor bancare online, verificarea plăților și încercarea de a opri sau recupera transferul. Nu aprobați alte cereri de plată.
2. Dacă au fost divulgate parole, schimbați-le. Dacă apelantul a primit acces la telefon, faceți schimbarea de pe un alt dispozitiv la care acesta nu are acces și spuneți băncii despre aplicația instalată sau accesul oferit. Actualizați apoi programele dispozitivului, browserul și antivirusul.
3. Mergeți cât mai repede la cea mai apropiată unitate de poliție pentru plângere. Păstrați mesajele, capturile de ecran, documentele primite, numărul afișat, ora apelului și dovezile plăților.
4. Anunțați Directoratul Național de Securitate Cibernetică la 1911, la [email protected] sau prin pnrisc.dnsc.ro. Dacă numărul afișat pare falsificat, informați și operatorul de telefonie.

Dacă apelul este încă în desfășurare, cineva urmează să predea bani sau există un pericol imediat, sunați la 112. Pentru o sesizare obișnuită, adresați-vă poliției.

Ce cereți băncii în fiecare situație

Dacă au fost divulgate date bancare, dar nu a fost observată o plată: cereți blocarea cardului și a accesului la serviciile bancare online, apoi verificarea operațiunilor. Dacă părintele a instalat o aplicație la cererea apelantului, spuneți acest lucru băncii; nu mai folosiți acel dispozitiv pentru a intra în cont până când accesul nu este pus din nou în siguranță.

Dacă au dispărut bani fără acordul părintelui: spuneți băncii ce plată nu recunoaște și cereți înregistrarea sesizării. De exemplu, pentru o plată de 1.000 de lei făcută fără acord, banca trebuie să analizeze returnarea acelei sume după regulile pentru plățile neautorizate, nu ca pe un transfer aprobat de părinte.

Dacă părintele a trimis el însuși banii după ce a fost păcălit: cereți imediat încercarea de a opri sau recupera transferul și investigarea lui. Pentru 1.000 de lei trimiși într-un pretins „cont sigur”, nu se poate calcula dinainte cât revine: rezultatul depinde de posibilitatea de a opri ori recupera plata și de împrejurările cazului.

Când sesizați banca, comunicați ora apelului, suma și data plății, dacă părintele a aprobat-o, ce date a divulgat și dacă a oferit acces la telefon. Cereți numărul sesizării și urmăriți răspunsul băncii privind blocarea accesului, verificarea plăților și încercarea de recuperare.

Când banca trebuie să dea banii înapoi

Legea nr. 209/2019 face diferența între o plată făcută fără acordul titularului și un transfer pe care titularul l-a aprobat după ce a fost păcălit. Dacă s-a făcut o plată fără acord, banca trebuie anunțată fără amânări nejustificate, în maximum 13 luni după ce suma a fost luată din cont. Folosirea cardului nu dovedește singură că titularul a aprobat plata sau că a comis o fraudă.

Ca regulă, pentru o plată neautorizată, banca trebuie să returneze suma imediat sau până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare. Excepția privește situația în care are motive întemeiate să suspecteze o fraudă și comunică motivele autorității competente. În anumite cazuri în care un card a fost pierdut, furat sau folosit fără drept, titularul poate suporta cel mult 30 de euro; limita nu îl protejează dacă pierderea a fost provocată prin fraudă proprie ori prin încălcarea intenționată sau grav neglijentă a obligațiilor sale.

Transferul aprobat de părinte, chiar sub presiunea escrocului, nu intră automat sub regula de returnare a plăților făcute fără acord. De aceea, cererea urgentă către bancă trebuie să privească oprirea sau recuperarea banilor, iar fapta trebuie reclamată la poliție.

Ce trebuie să conțină plângerea

În plângere treceți numele și domiciliul persoanei care o depune, descrieți apelul și cererile primite, apoi indicați făptuitorul și probele, dacă sunt cunoscute. Puteți aduce mesajele, capturile, documentele false și dovezile tranzacțiilor. Nu trebuie să aflați singuri cine se ascunde în spatele numărului afișat.

Întrebări frecvente

Am răspuns, dar nu am dat bani sau date. Pot raporta apelul?

Da. Puteți sesiza poliția și pentru o tentativă; păstrați numărul afișat, ora apelului și mesajele primite.

Pot depune eu plângerea pentru părintele meu?

Da, dacă sunteți copilul lui major. Părintele poate declara ulterior că nu își însușește plângerea.

Pot face plângerea fără să o scriu?

Da. O puteți spune la poliție, unde va fi consemnată în scris. O plângere trimisă electronic trebuie certificată prin semnătură electronică.

Trebuie să știu numele celui care a sunat?

Nu. Îl indicați dacă îl cunoașteți; descrierea faptei și probele disponibile pot fi depuse fără identificarea apelantului.

Termenul de 8 săptămâni garantează recuperarea unui transfer aprobat?

Nu. Legea prevede o cerere de rambursare în 8 săptămâni doar pentru anumite plăți autorizate care îndeplinesc condiții speciale, cu răspuns al băncii în 10 zile lucrătoare. Nu este o garanție generală pentru banii trimiși unui escroc.

Surse verificate la 6 noiembrie 2026: Ministerul Afacerilor Interne, avertismente din 20 ianuarie 2025 și 14 iulie 2026; Poliția Română și Directoratul Național de Securitate Cibernetică, prin campania Siguranța Online; Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, avertisment din 8 octombrie 2025; Serviciul Român de Informații, avertisment din 5 august 2026; Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată; Codul de procedură penală.