Aproape 70% din prețul motorinei la pompă nu are nicio legătură cu petrolul, rafinarea sau transportul. Sunt taxe încasate de stat. Pragul psihologic de 10 lei pe litru, o bornă de neimaginat acum câțiva ani, este la un pas de a fi depășit, analiștii de la Asociația Energia Inteligentă (AEI) estimând un preț de 9,78 lei în următoarele două săptămâni. Explozia prețurilor este alimentată de un război în Orientul Mijlociu care a declanșat cea mai mare criză a petrolului din istorie, dar și de o politică fiscală internă care adaugă scumpire peste scumpire.
Războiul care a blocat petrolul lumii
Totul a pornit pe 28 februarie, odată cu loviturile aeriene comune ale Statelor Unite și Israelului asupra Iranului. Conflictul a escaladat rapid, ducând la o blocare aproape totală a Strâmtorii Hormuz, cel mai important punct de tranzit pentru petrolul mondial. În mod normal, pe aici trec zilnic aproximativ 20 de milioane de barili de țiței și produse rafinate. Acum, fluxul este redus la o picătură.
Reacția piețelor a fost imediată și brutală. Cotația petrolului Brent a explodat, atingând un vârf de aproape 120 de dolari pe baril, stabilizându-se în prezent în jurul a 92 de dolari, o creștere de 20 de dolari într-o singură lună. Potrivit celui mai recent raport al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), situația a provocat „cea mai mare perturbare a aprovizionării din istoria pieței globale de petrol”.
Țările din Golf, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Qatar și Irak, au fost forțate să-și reducă producția totală cu cel puțin 10 milioane de barili pe zi. Depozitele se umplu, iar tancurile petroliere nu mai pot pleca. Pentru a calma piețele, țările membre IEA au decis pe 11 martie să elibereze 400 de milioane de barili din rezervele strategice de urgență. Este o măsură-tampon, dar una temporară. Dacă blocada continuă, analiștii IRU (Organizația Mondială a Transportului Rutier) avertizează că prețul Brent ar putea urca la 100-120 de dolari pe baril în săptămânile următoare.
Nota de plată: 70% taxe
Criza globală explică doar o parte din șocul resimțit de șoferii români. Cealaltă parte, poate chiar mai importantă, se regăsește în politica fiscală a statului. O analiză a Asociației Energia Inteligentă, condusă de Dumitru Chisăliță, arată o realitate incomodă: carburantul a devenit tot mai mult un „mecanism fiscal și administrativ”.
„În 2020, 63% din fiecare litru de combustibil mergea către bugetul de stat. În 2026, procentul ajunge la 69%. Asta înseamnă că aproape 7 din 10 lei plătiți la pompă nu sunt petrol, nu sunt transport, nu sunt rafinare și nici marjă comercială. Sunt bani publici”, afirmă Dumitru Chisăliță.
Cifrele comparative între 2020 și 2026 sunt grăitoare. Prețul motorinei la pompă a crescut cu 83% (de la 4,73 la 8,67 lei/litru). În aceeași perioadă, prețul țițeiului Brent, exprimat în lei, a urcat cu 62%. Problema? Taxele au crescut în același ritm sau chiar mai alert. Accizele s-au majorat cu 62%, iar TVA aplicată pe fiecare litru a explodat cu peste 70%. Practic, motorul principal al scumpirii din ultimii ani nu a fost doar piața petrolului, ci și fiscalitatea impusă de stat.
Și asta nu e tot. Costurile operaționale interne au explodat. Potrivit aceleiași analize, costurile de transport au crescut cu 407%, iar cele de rafinare cu un incredibil 641% în ultimii șase ani. Sistemul a devenit structural mai scump, iar presiunea nu mai poate fi transferată doar către „conjunctura externă”. Chisăliță concluzionează tranșant: „când aproape 70% din preț este fiscalitate, scumpirea nu mai este un accident de piață. Este o alegere de politică economică”.
Ce urmează la pompă
Europa este direct afectată, deși nu cumpără petrol direct din Iran. Piețele sunt globale, iar prețul este dictat de criză. Organizația Mondială a Transportului Rutier (IRU) notează că prețurile la pompă în UE au crescut constant de la finalul lunii februarie. Uniunea Europeană importă 26% din țiței și 15% din motorină de la țările OPEC, majoritatea fiind acum blocate de situația din Strâmtoarea Hormuz.
Pentru România, prognoza pe termen scurt indică noi scumpiri. Prețul de 9,78 lei/litru la motorină, estimat de AEI pentru următoarele două săptămâni, pare doar o etapă. Dacă scenariul pesimist al analiștilor internaționali se adeverește și cotația petrolului Brent va sări din nou spre 120 de dolari pe baril, pragul de 10 lei va fi depășit cu ușurință.
Șoferii și transportatorii români sunt prinși la mijloc. Pe de o parte, sunt victimele unui conflict geopolitic major, care a dat peste cap întreaga piață energetică mondială. Doar că suportă o povară fiscală care se mărește constant, amplificând fiecare șoc venit din exterior. Fără o detensionare rapidă în Orientul Mijlociu și fără o reevaluare a politicii de taxare, prețurile la carburanți vor continua să pună o presiune imensă pe întreaga economie.
