Jimmy Donaldson, superstarul de 27 de ani cunoscut online drept „MrBeast”, se confruntă cu un proces care i-ar putea zgudui imperiul. O fostă angajată, Lorrayne Mavromatis, a dat în judecată miercuri două dintre companiile sale, „Beast Industries”, acuzând că a fost retrogradată și concediată ilegal după ce s-a plâns de hărțuire sexuală și de un mediu de lucru ostil.
Cu 479 de milioane de abonați pe YouTube și câștiguri estimate la 85 de milioane de dolari anul trecut, Donaldson este, fără îndoială, cel mai mare creator de conținut din lume.
Acuzații grave și un manual controversat
Potrivit documentelor depuse în instanță, Mavromatis susține că mediul de la Beast Industries era unul toxic. Dovada? Un manual al angajatului, care ar fi fost scris chiar de Donaldson, în care se preciza negru pe alb: „Este în regulă ca băieții să fie copilăroși” și „[d]acă un talent vrea să deseneze un penis pe tabla albă în videoclip sau să facă ceva stupid, lăsați-l.”
Acest proces vine la mai puțin de un deceniu după ce mișcarea #MeToo a zguduit Hollywood-ul, trimițându-l pe producătorul Harvey Weinstein la închisoare. Și totuși, se pare că lecțiile nu au fost învățate de toți.
Replica oficială: O încercare de a stoarce bani
Dar replica oficială nu a întârziat să apară. Într-o declarație, Beast Industries susține că postul lui Mavromatis a fost eliminat ca parte a unei reorganizări. Mai mult, compania descrie acțiunea în instanță drept o „plângere menită să atragă atenția”, bazată pe „denaturări deliberate și declarații categoric false.”
Poziția companiei este fermă. „Nu ne vom supune avocaților oportuniști care caută să scoată bani de la noi”, se arată în comunicat.
Un fenomen extins, nu un caz izolat
Cazul MrBeast nu este, din păcate, singular. Lumea influencerilor masculini este plină de acuzații similare, unele chiar mai grave.
- Andrew Tate: Fost kickboxer și autoproclamat misogin, a fost arestat în România în 2022 sub suspiciunea de viol și trafic de persoane. Deși unele probe au fost respinse de o curte de apel, el rămâne sub investigație aici și se confruntă cu acuzații similare și în Marea Britanie. Tate neagă orice vină.
- Tony Lopez: Un star TikTok cu peste 22 de milioane de urmăritori, a fost dat în judecată în 2021 de două fane minore care l-au acuzat că le-a ademenit pentru a întreține relații sexuale. Cazul a fost soluționat în 2023 pentru o sumă confidențială, Lopez susținând că totul a fost „o încercare de a stoarce bani”.
- Steven Bonnell II („Destiny”): Un streamer devenit comentator politic, a fost dat în judecată anul trecut de o youtuberiță care îl acuză că a distribuit un videoclip intim cu ei doi, fără consimțământul ei. Procesul este pe rol.
De ce nu învață influencerii din lecțiile trecutului?
Dar de ce se repetă aceste tipare, v-ați întrebat vreodată? Psihologul clinician Jett Stone are o explicație. „Poveștile de avertizare pe care le-am văzut sunt de neînțeles pentru tinerii influenceri de sex masculin. Un influencer de astăzi nu se regăsește într-un director de vârstă mijlocie care a suportat recent consecințe. Pentru mintea tânără masculină, amplificată și simțindu-se grandioasă datorită unui număr uriaș de urmăritori, acestea par a fi generații îndepărtate, lumi diferite, bărbați total diferiți.”
se cred invincibili. Avocatul specializat în dreptul muncii, Brian Farrar, completează tabloul: „lumea influencerilor creează o furtună perfectă pentru comportament inadecvat la locul de muncă, deoarece adesea îi lipsesc măsurile de protecție care există în alte industrii.” El adaugă că „mulți așa-ziși vizionari cred că sunt scutiți de standardele vechi și că numărul lor masiv de urmăritori le permite să ocolească legile muncii.”
Iar sociologul Tristan Bridges de la Universitatea din California, Santa Barbara, definește fenomenul drept o manifestare a unor „masculinități organizate în jurul a ceea ce cred că este corect să numim ceva de genul ‘dominație fără responsabilitate’.”
Urmează un #MeToo al lumii digitale?
Procesul intentat lui Donaldson ar putea fi un punct de cotitură. „Acest proces ar putea fi un moment de cotitură care deschide ușa pentru ca alți influenceri să fie trași la răspundere”, consideră avocatul Brian Farrar.
Marianne Cooper, cercetător senior la Stanford, demontează rapid apărarea companiei lui MrBeast (care o acuza pe fosta angajată de „clout-chasing”, adică goană după faimă). „Există modalități mai simple de a căuta faimă și atenție decât prin a face publice acuzații de mediu de lucru ostil împotriva unuia dintre cei mai populari YouTuberi care au existat vreodată. Este un lucru foarte dificil de făcut, așa că ideea că cineva ar face-o pentru atenție este improbabilă.”
Cooper mai adaugă un detaliu important, valabil în majoritatea acestor cazuri. „Aproape întotdeauna, când ies la iveală astfel de lucruri, toată lumea știe câte ceva – iar unii oameni știu totul.”
Ce urmează? Nimeni nu știe sigur, dar presiunea crește. „Pe măsură ce manosfera crește, cred că mai multe cazuri legale ar putea începe să-i forțeze pe influenceri să-și reconsidere comportamentul și consecințele construirii unui mediu de lucru toxic”, spune psihologul Jett Stone. Până la urmă, responsabilitatea reală ar putea veni chiar de la platformele care i-au creat. Sociologul Bridges este de părere că acestea dețin „probabil cea mai semnificativă pârghie structurală disponibilă”, deoarece „acești creatori depind de infrastructura de monetizare pe care platformele o controlează.”
