Nicușor Dan anunță luni seară a patra nominalizare pentru funcția de premier, după trei încercări fără majoritate

Negocierile au loc în condițiile în care România are nevoie de o rectificare bugetară, adică de modificarea bugetului aprobat, pe care guvernul demis nu o poate face, potrivit Știri pe surse. Trebuie pregătit și bugetul pentru 2027, pentru a evita problemele unei adoptări întârziate.

Consultările încep la ora 14:00, conform programului anunțat de Administrația Prezidențială. Întâlnirile programate sunt:

• 14:30: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR);
• 16:00: Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR);
• 16:30: Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale;
• 18:00: Grupul parlamentar Uniți pentru România.

PSD cere mandatul pentru Grindeanu, iar președintele exclude AUR de la guvernare

Senatorul Daniel Zamfir a declarat că PSD va merge la Cotroceni cu propunerea Sorin Grindeanu pentru funcția de premier, aceeași susținută la rundele oficiale precedente. Partidul ar putea propune un guvern minoritar PSD sau o formulă construită în jurul său.

Sorin Grindeanu, președintele PSD, s-a declarat pregătit să preia funcția de premier. El a spus că se așteptase să fie nominalizat și la runda anterioară, când șeful statului l-a ales pe Siegfried Mureșan.

Dacă va primi mandatul, Grindeanu intenționează să discute cu toate forțele politice parlamentare, inclusiv cu AUR. Nicușor Dan a anunțat însă că va condiționa partidele să nu aducă această formațiune la guvernare.

Într-o conferință de presă, Nicușor Dan a legat excluderea AUR de mandatul primit de la cetățeni pentru păstrarea direcției pro-occidentale și a unei traiectorii financiare fără turbulențe. În opinia sa, AUR nu îndeplinește aceste condiții.

În opinia sa, participarea AUR la Executiv ar afecta relațiile României cu partenerii în domeniul securității și în Uniunea Europeană, consecințe pe care consideră că țara nu și le permite în acest moment.

AUR condiționează votul, iar liberalii așteaptă nominalizarea

AUR a anunțat în repetate rânduri că nu va susține un guvern din care nu face parte. La ședința de învestitură de miercuri, președintele partidului, George Simion, a adăugat o condiție legată de Călin Georgescu, arestat preventiv pentru înșelăciune.

„Nu vom vota nicio altă variantă de guvern până nu îl eliberați și îi faceți dreptate lui Călin Georgescu”, a afirmat George Simion în plenul reunit al Parlamentului.

Anterior, liderul AUR anunțase desemnarea unei echipe care să negocieze cu toate formațiunile politice formarea unui guvern stabil în zilele următoare. El susține că partidul său are datoria să participe la guvernare.

Simion a cerut alegeri anticipate dacă celelalte partide nu acceptă participarea AUR în condițiile solicitate și dacă următoarea încercare de învestire eșuează. A invocat și discutarea suspendării președintelui în cazul în care acesta nu convoacă alegeri, susținând că șeful statului ar avea o asemenea obligație constituțională.

Partidul Național Liberal (PNL) nu va prezenta o propunere de premier. Președintele PNL și premierul interimar, Ilie Bolojan, a declarat miercuri seară, la Digi24, că liberalii vor discuta cu persoana desemnată și vor decide ulterior dacă o susțin, în funcție de interesele României și de ceea ce partidul poate face.

Bolojan a invocat ponderea de 15-16% a liberalilor în Parlament pentru a explica limitele partidului în obținerea unei majorități. El a spus că o capacitate mai mare de a-și aplica opțiunile depinde de convingerea mai multor alegători, fie la alegeri anticipate, fie la scrutinul la termen.

USR cere anticipate, iar UDMR avertizează asupra schimbării majorităților

Dominic Fritz, președintele USR, a anunțat că formațiunea nu va participa la un guvern cu miniștri PSD și nu va vota un cabinet pe care îl consideră un paravan pentru social-democrați.

„Am avut azi o discuție cu colegii mei din Biroul Național USR despre consultările de la Cotroceni. Poziția USR e clară: în acest moment, soluția pentru ieșirea din criză în care PSD și AUR au aruncat țara sunt alegerile anticipate. Politicienii trebuie să se întoarcă în fața cetățenilor, să le ceară din nou votul și să le ofere posibilitatea de a decide cine și cu ce mandat va conduce România”, a scris Dominic Fritz vineri, pe Facebook, după discuția cu Biroul Național al partidului despre consultările de la Cotroceni.

Kelemen Hunor, președintele UDMR, a cerut în schimb încheierea crizei prin învestirea unui guvern cu puteri depline. La ședința de miercuri pentru votarea cabinetului Mureșan, el a calificat drept inacceptabil faptul că politicienii nu reușiseră acest lucru după 148 de zile.

„Nu noi avem nevoie de guvern. Nu USR, nu PNL și nu PSD are nevoie de guvern. România are nevoie de guvern. Omul când își pierde răbdarea, când societatea își pierde răbdarea, nu mai are încredere în instituții, nu mai are încredere în politicieni și își ia soarta în propriile mâini, iar reacția va fi pe măsură. Va alege ceea ce este mai rău pentru țara noastră, va alege extremele, va alege populismul, va alege ceva care poate arată bine, poate sună bine, dar este ca o poză a deșertului la răsărit, un kitsch politic”, a declarat Kelemen Hunor în plenul comun al Parlamentului.

Liderul UDMR susține că anticipatele ar păstra aceleași partide în Parlament, dar le-ar schimba proporțiile. În estimarea sa, AUR ar ajunge pe primul loc, cu peste 35-40%, urmat de PSD, PNL, USR și UDMR.

În acel scenariu, consideră Kelemen Hunor, nu ar mai putea fi evitat un guvern format de AUR sau în jurul acestui partid. El susține că trebuie câștigat timp până în 2028 pentru a împiedica accesul formațiunii la guvernare.

Două cabinete au fost respinse, după retragerea lui Eugen Tomac

Guvernul Ilie Bolojan a fost demis la 5 mai 2026, printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE Întâi România. De atunci, țara este condusă de un executiv interimar. Știri pe surse descrie această perioadă ca depășind termenul constituțional de 45 de zile pentru interimat, fără intervenția unei sancțiuni.

Cele trei încercări de formare a unui guvern au avut rezultate diferite:

• Eugen Tomac și-a depus mandatul înainte de votul Parlamentului, după ce a constatat că nu putea strânge voturile necesare învestiturii.
• Adrian Veștea a ajuns la vot pe 22 iunie. Cabinetul său a primit 189 de voturi pentru și 23 împotrivă, cu 287 dintre cei 465 de parlamentari prezenți, și a fost respins. PSD a votat în favoarea sa.
• Siegfried Mureșan, nominalizat la 19 septembrie 2026, a obținut 182 de voturi pentru, față de minimum 233 necesare învestiturii.

Desemnarea lui Veștea avusese loc fără consultarea PNL, potrivit declarațiilor făcute atunci de Ilie Bolojan. Liderul liberal a acuzat jocuri de culise și trădări, iar partidul a reiterat că nu mai intră la guvernare alături de PSD.

Mai mulți parlamentari liberali au fost excluși, iar conducerile unor filiale acuzate de trădare au fost înlocuite.

După intervalele de luni dintre primele nominalizări și desemnarea lui Mureșan, președintele a anunțat actuala rundă de consultări chiar în ziua în care Parlamentul a respins ultimul cabinet propus.

Dizolvarea Parlamentului este o posibilitate, nu o obligație

Știri pe surse apreciază că respingerea cabinetelor Veștea și Mureșan a îndeplinit condițiile pentru dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor anticipate.

Articolul 89 din Constituție, invocat în această interpretare, prevede că președintele poate dizolva Parlamentul după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare. Condițiile sunt neacordarea votului de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

Formularea îi lasă președintelui posibilitatea dizolvării, fără a o transforma în obligația susținută de George Simion.

„Eu îndemn partidele – pentru că e o chestiune serioasă, totuși – îndemn partidele la dialog. Nu l-am prea văzut în ultimele luni. Dizolvarea Parlamentului nu este ceva ce eu să-mi doresc. Asta înseamnă câteva luni în plus de incertitudine și cred că românii… în momentul ăsta își doresc să se termine criza asta într-un fel sau altul și felul ăsta nu poate să fie decât unul negociat de partide (…) Alegerile anticipate sunt rele în primul rând pentru cetățeni, după aceea și pentru partide. Când ești politician trebuie să te uiți la ce vor cetățenii. E o stare de insecuritate și cred că e momentul să închidem criza asta”, a declarat Nicușor Dan, președintele României, într-un interviu acordat Antena 3 la finalul vizitei la New York.

Separat, șeful statului a susținut că există consens politic pentru păstrarea traiectoriei financiare a României, indiferent de evoluția negocierilor. El a avertizat că anticipatele ar prelungi și neîncrederea piețelor financiare.

Refuzul de a declanșa alegeri înainte de termen a fost criticat de o parte dintre liderii politici, dar apreciat în raportul prin care agenția de rating S&P a reconfirmat ratingul de țară, evaluarea capacității României de a-și achita obligațiile financiare.

Raportul pornește de la ipoteza că România va prezenta un plan fiscal credibil pentru 2027-2028. Agenția descrie instabilitatea politică generată de lipsa unui guvern după demiterea cabinetului Bolojan și apreciază că alegerile anticipate rămân puțin probabile, invocând faptul că România nu a organizat un asemenea scrutin parlamentar în perioada postcomunistă.

Nicușor Dan a mai declarat: „Nu dintr-o lipsă de respect față de simpatizanții AUR, ci pentru un mandat pe care cetățenii mi l-au dat acum un an și patru luni și mandatul ăsta spune păstrarea direcției pro-occidentale și o traiectorie financiară fără turbulențe pentru o stabilizare financiară a României și, din păcate, cum am văzut în multe manifestări, AUR nu îndeplinește aceste condiții”.