Nicușor Dan promite luni seară un nou candidat la șefia Guvernului, după trei încercări eșuate

Blocajul politic afectează deciziile bugetare: potrivit Maszol, guvernul demis nu poate face rectificarea necesară, adică modificarea veniturilor și cheltuielilor bugetului în curs. Trebuie pregătit și bugetul pentru 2027, pentru a evita problemele unei adoptări întârziate.

Partidele intră la consultări începând cu ora 14:00

Programul consultărilor prevede întâlniri succesive cu partidele și grupurile parlamentare:

• 14:00: PSD;
• 14:30: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR);
• 15:00: PNL;
• 15:30: USR;
• 16:00: UDMR;
• 16:30: grupul parlamentar al minorităților naționale;
• 17:00: partidul S.O.S. România;
• 17:30: Partidul Oamenilor Tineri (POT);
• 18:00: un grup parlamentar.

PSD merge la Cotroceni cu propunerea ca președintele partidului, Sorin Grindeanu, să conducă Executivul. Este aceeași nominalizare făcută la precedentele consultări oficiale. Social-democrații ar putea propune un guvern minoritar propriu sau un cabinet construit în jurul partidului.

Grindeanu a spus anterior că este pregătit să preia funcția și că se așteptase să fie desemnat la runda trecută, în locul liberalului Siegfried Mureșan. Dacă primește mandatul, intenționează să negocieze cu toate forțele parlamentare, inclusiv cu AUR. Președintele a pus însă condiția ca AUR să nu fie inclus la guvernare.

PNL așteaptă desemnarea, USR respinge un cabinet sprijinit de PSD

Ilie Bolojan, președintele PNL și prim-ministru interimar, a declarat că liberalii vor trata cu seriozitate desemnarea și vor discuta cu persoana aleasă de șeful statului. Decizia privind susținerea acesteia va fi luată, potrivit lui Bolojan, în funcție de interesele României. Partidul a afirmat în repetate rânduri că nu va mai guverna împreună cu PSD.

Președintele USR, Dominic Fritz, exclude participarea la un cabinet în care se află miniștri social-democrați. El a anunțat că partidul nu va vota nici un guvern în spatele căruia s-ar afla, în realitate, PSD. Fritz consideră alegerile anticipate soluția pentru ieșirea din criză.

Maszol menționează, ca variante posibile pentru desemnare, numele ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, al lui Alexandru Rogobete, al lui Leonardo Badea și al diplomatului Luca Niculescu. PNL și USR ar susține candidatura lui Nazare, în pofida rezervelor exprimate anterior, fără să excludă un alt candidat independent. Niculescu ar fi preferat în cercul lui Sorin Grindeanu din PSD.

AUR condiționează votul și amenință cu suspendarea președintelui

Conducerea AUR a afirmat în repetate rânduri că nu va susține un guvern din care partidul nu face parte. Președintele formațiunii, George Simion, a adăugat miercuri o condiție: partidul nu va vota niciun cabinet până când nu se va face dreptate în cazul lui Călin Georgescu.

Fostul candidat la președinție a fost plasat în arest preventiv în legătură cu o acuzație de fraudă, relatează Maszol. Acuzația privește o presupusă faptă, nu o vinovăție stabilită.

„Dacă Nicușor Dan nu convoacă noi alegeri, așa cum prevede Constituția, vom iniția suspendarea lui”, a declarat George Simion miercuri, referindu-se la convocarea alegerilor anticipate.

Trei candidați au încercat să obțină sprijinul Parlamentului

Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis la 5 mai, în urma unei moțiuni de cenzură depuse de PSD, AUR și grupul Pacea. De atunci, România este condusă de un guvern interimar.

Maszol susține că perioada de 45 de zile pe care o descrie drept limita constituțională a guvernării interimare a fost depășită fără aplicarea vreunei sancțiuni.

Încercările de formare a unui nou Executiv au avut următoarele rezultate:

• Eugen Tomac, primul candidat desemnat, a renunțat la mandat înainte de a ajunge în Parlament, după ce a constatat că nu poate strânge voturile necesare învestirii.
• Cabinetul propus de liberalul Adrian Veștea a fost respins la 22 iunie. A primit 189 de voturi pentru și a avut susținerea PSD.
• Siegfried Mureșan a fost desemnat la 19 septembrie. Guvernul propus de el a obținut 182 de voturi pentru, față de minimum 233 necesare.

După desemnarea lui Veștea fără consultarea PNL, Bolojan a vorbit despre înțelegeri de culise și trădări. Mai mulți parlamentari liberali au fost excluși din partid, iar conducerile unor organizații acuzate de trădare au fost înlocuite.

Maszol descrie preocuparea de la Bruxelles față de ieșirea din criza politică drept considerabilă, în contrast cu interesul mai redus de la Washington.

Anticipatele îi împart pe liderii politici

După respingerea cabinetelor Veștea și Mureșan, Maszol consideră îndeplinite condițiile constituționale pentru dizolvarea Parlamentului și convocarea alegerilor anticipate.

Prevederea constituțională redată de publicație îi permite președintelui să dizolve Parlamentul după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Legislativul nu acordă încrederea pentru formarea guvernului în 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două cereri de învestitură. Formularea indică o posibilitate, nu o obligație de dizolvare.

Nicușor Dan a spus în repetate rânduri că anticipatele nu reprezintă o soluție. El a cerut partidelor să își asume responsabilitatea și să vină cu soluții concrete pentru încheierea crizei.

Kelemen Hunor, președintele UDMR, a declarat la ședința parlamentară pentru învestirea cabinetului Mureșan că societatea și-a pierdut răbdarea. În opinia sa, alegerile anticipate ar produce un Parlament cu o componență asemănătoare, dar cu AUR pe primul loc. El consideră că trebuie câștigat timp până în 2028 pentru a evita intrarea acestei formațiuni la guvernare.

„Dacă câștigi timp, ai ocazia să îmbunătățești situația, să îți corectezi eventualele greșeli”, a declarat anterior Kelemen Hunor pentru Maszol.

Liderul UDMR a explicat că depășirea pragului electoral de 5% este o provocare la fiecare scrutin, din cauza votului etnic și a ponderii maghiarilor în populație. În evaluarea sa, mobilizarea alegătorilor are un rol important.

El a spus că maghiarii din Transilvania au fost nemulțumiți la sfârșitul anului trecut și la începutul acestui an din cauza inflației, a majorării taxei pe valoarea adăugată și a creșterii taxelor locale. Kelemen a afirmat că înțelege nemulțumirea și că UDMR a încercat să adopte decizii care să atenueze aceste efecte pe termen mediu și lung, inclusiv prin crearea condițiilor pentru creștere economică.

Potrivit liderului formațiunii, situația este mai dificilă decât în 2024, când UDMR a intrat în alegeri aproape din poziția de partid de opoziție.

„Ar fi o mare provocare pentru noi dacă alegerile anticipate ar avea loc acum”, a mai spus Kelemen Hunor.