Nicușor Dan promulgă legea pentru uciderea a 969 de urși în 2026

„În lipsa unor justificări științifice detaliate și evaluări periodice ale populației de urși în arealul de referință se încalcă norma europeană în ceea ce privește situațiile de excepție în care exemplarele dintr-o specie de faună sălbatică protejată, de interes european, pot fi extrase. Nivelul de prevenție concretizat în vânătoare anuală planificată, ar putea fi considerat o măsură disproporționată, dacă nu se demonstrează științific că populația de urs brun este excesiv de numeroasă și că alte soluții de păstrare a echilibrului ecologic și siguranței populației nu sunt suficiente. Altfel spus, Directiva Habitate impune o verificare a faptului că nu există alternative satisfăcătoare înainte de a trece la eliminarea urșilor, iar obligația respectării acestei condiții nu apare explicit în legea criticată, prin care, de altfel, pare că se transformă parțial o derogare specială într-un mecanism normativ, de natură a contraveni principiului potrivit căruia derogările trebuie să fie excepții temporare, justificate punctual”, a declarat Nicușor Dan, președintele României, în sesizarea adresată Curții Constituționale.

Legea împarte cota națională în 859 de exemplare pentru prevenție și 110 pentru intervenție, potrivit Profit.ro. În fiecare dintre cei doi ani anteriori, limitele aprobate au fost de 426 de urși pentru prevenție și 55 pentru intervenție.

Promulgarea a venit după ce Curtea Constituțională a respins obiecțiile șefului statului, iar Parlamentul a adoptat proiectul fără modificările cerute de acesta. Președintele nu mai avea la dispoziție alte mijloace legale pentru a impune schimbarea proiectului.

Cei mai mulți urși ar urma să fie vânați în județele Harghita, Covasna, Brașov și Mureș, la fel ca în legea anterioară.

Interdicția pentru femelele cu pui păstrează limita de vârstă

Majoritatea PSD, AUR și UDMR a respins, atât în comisii, cât și în plen, amendamentele USR care urmăreau protejarea de uciderea preventivă a unor exemplare valoroase și a femelelor însoțite de pui, indiferent de vârsta acestora. Legea interzice uciderea femelelor însoțite de pui cu vârsta sub 2 ani.

Opozanții proiectului au susținut că prevenția ar viza în mare parte trofee și urși aflați departe de localități. Ei au invocat existența legislației care permite uciderea urșilor agresivi și au contestat atribuirea către Parlament a unei competențe care ar reveni unei instituții de specialitate.

Inițiatorul legii, senatorul UDMR Tanczos Barna, actual vicepremier și fost ministru al Mediului, a promovat și măsurile privind împușcarea urșilor agresivi care intră în localități. Prevederile respective au fost ulterior extinse și în afara localităților.

Tanczos Barna invocă evaluarea genetică și bilanțul atacurilor

Inițiatorul susține că populația de urs brun continuă să crească semnificativ. El invocă evaluarea genetică finalizată în 2025, care estimează între 10.419 și 12.770 de exemplare, cu o medie de aproximativ 11.500.

Barna compară aceste rezultate cu nivelul optim de circa 4.000 de exemplare stabilit de specialiștii în cinegetică și biodiversitate prin Planul național de acțiune pentru conservarea ursului brun. Reperul se raportează la aproximativ 69.000 km² de habitat adecvat.

În argumentația sa, cota de prevenție reprezintă aproximativ 7,5% din efectivul estimat și nu pune în pericol menținerea populației de urși la un nivel favorabil conservării. El invocă studii comparative privind Suedia, Slovenia, Croația și Slovacia, unde ratele anuale de ucidere ar fi de 8-16% din populație, cu menținerea sau chiar creșterea efectivelor și cu densitatea corelată cu capacitatea habitatului.

Vicepremierul mai susține că, în anii în care au fost aplicate cote de câteva zeci de exemplare, populația a continuat să crească, depășind 10.000 de urși conform ultimului recensământ invocat de el.

În sprijinul măsurii, Barna citează date oficiale ale Ministerului Mediului și ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență: în ultimii 20 de ani, atacurile urșilor au provocat 26 de decese și rănirea a 274 de persoane.

Tot el arată că, în 2023, au fost înregistrate peste 7.500 de apeluri la 112 privind prezența urșilor în apropierea sau în interiorul localităților, de două ori mai multe decât în anul precedent.

Președintele a contestat justificarea cotelor fixe

Obiecțiile șefului statului au vizat respectarea Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, numită Directiva Habitate.

În interpretarea președintelui, articolul 16 alineatul (1) al directivei cere îndeplinirea cumulativă a trei condiții pentru o derogare, adică o excepție de la protecția strictă a speciei:

• Un motiv specific demonstrat, precum prevenirea unor daune grave sau siguranța publică. Vânătoarea sportivă ori reducerea efectivelor fără un asemenea motiv nu ar fi permise.
• Demonstrarea faptului că alte metode nu au funcționat sau nu pot funcționa înainte de uciderea exemplarelor. Președintele a enumerat gardurile electrice, gestionarea deșeurilor, relocarea și educația.
• Menținerea populației într-o stare favorabilă de conservare în aria sa naturală. Excepția nu trebuie să pună în pericol această condiție.

Șeful statului a susținut că o derogare trebuie să rămână temporară și justificată pentru situația concretă, fără să fie transformată într-un mecanism permanent al legii. El a invocat articolul 148 din Constituție pentru a argumenta că încălcarea normelor europene poate fi examinată în cadrul controlului de constituționalitate.

Nicușor Dan a criticat repartizarea cotelor prin Parlament

O altă obiecție a privit autoritatea care poate aproba excepțiile de la protejarea speciei. Invocând interpretarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, președintele a susținut că decizia privind capturarea deliberată revine autorității naționale competente, în acest caz Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

El a amintit că ursul brun figurează în anexa 4A privind speciile de interes comunitar, la codul 1354, Ursus arctos. În opinia sa, stabilirea cotelor printr-un act al Parlamentului nesocotește atribuțiile executivului și principiul separației și echilibrului puterilor, prevăzut de articolul 1 alineatul (4) din Constituție.

Critica a vizat și anexa 5, prin care cotele sunt repartizate pe exact 528 de fonduri cinegetice, adică suprafețe gestionate pentru vânătoare. Președintele a susținut că o asemenea repartizare concretă este o operațiune tehnică și administrativă, care ar trebui decisă de autoritatea centrală printr-un act administrativ.

Sesizarea a vizat sancțiunile și controlul plafonului

În privința protecției femelelor cu pui, șeful statului a contestat faptul că interdicția nu este însoțită de modificarea regimului contravențional sau penal pentru pedepsirea încălcării ei.

„O normă care interzice un comportament (uciderea femelelor cu pui), dar nu prevede o sancțiune pentru încălcarea interdicției, încetează să mai fie o normă juridică obligatorie, devenind o simplă recomandare morală. Fără calificarea încălcării interdicției ca faptă contravențională sau penală și stabilirea unei sancțiuni, norma este lipsită de forță coercitivă, încălcând cerința calității legii, care presupune, printre altele, ca destinatarii să poată prevedea consecințele nerespectării ei”, a arătat președintele.

Separat, Nicușor Dan a susținut că respectarea cotelor presupune o evidență actualizată a exemplarelor ucise, identificarea sexului și vârstei lor, posibilitatea urmăririi probelor și verificarea încadrării fiecărei intervenții în plafon.

El a reclamat că legea nu stabilește un instrument clar de urmărire a uciderilor și nici modul în care autoritățile și gestionarii verifică la timp atingerea limitei. Tot în sesizare a criticat lipsa consecințelor juridice explicite pentru continuarea uciderilor după epuizarea cotei, apreciind că un plafon numeric, fără instrumente de control, nu oferă garanții suficiente împotriva depășirii lui.

Tarifele pentru cranii depind de punctajul trofeului

Legea reglementează și plățile pentru trofee. Blana se restituie gestionarului, iar pentru fiecare craniu evaluat acesta achită un tarif la structura teritorială a Gărzii Forestiere Naționale.

Sumele sunt stabilite în funcție de punctajul Consiliului Internațional de Vânătoare și Protecție a Vânatului (C.I.C.):

• Până la 54 de puncte C.I.C., echivalentul a 300 euro.
• Între 54,1 și 60 de puncte C.I.C., echivalentul a 500 euro.
• Peste 60,1 puncte C.I.C., echivalentul a 700 euro.

Sumele nu sunt purtătoare de taxă pe valoarea adăugată și se virează la bugetul de stat.

Există o excepție pentru exemplarele a căror blană depășește 400 (+5%) puncte C.I.C. În aceste cazuri, gestionarul nu achită tariful pentru craniu, iar craniul și blana rămân în proprietatea publică a statului.

Parlamentarii au cerut aplicarea cotelor până la sfârșitul anului

Unii parlamentari au insistat asupra promulgării rapide, pentru ca prevederile să poată fi puse în practică în perioada rămasă până la sfârșitul lui 2026. Alții au susținut promovarea unei alte legi care să permită împușcarea urșilor și în următorii 2 ani.

Separat, Tanczos Barna a propus ca împușcarea ilegală a urșilor să fie penalizată cu 500 euro în loc de 40.000 euro și ca victimele atacurilor și rudele acestora să poată primi 50.000 euro drept despăgubiri morale.