Noua lege a salarizării, condiționată de un plafon de 8 miliarde de lei. Ce înseamnă pentru salariile angajaților la stat

8 miliarde de lei este anvelopa pe care Ministerul Finanțelor o consideră acceptabilă pentru creșterile de cheltuieli salariale din sectorul public. Dacă noua lege a salarizării trece peste acest nivel, poziția ministerului este clară: diferența trebuie compensată prin reduceri în alte zone de cheltuieli, astfel încât deficitul să nu fie împins în sus.

Asta înseamnă, pentru angajații plătiți de stat, că eventualele majorări salariale nu sunt tratate separat de restul bugetului. O creștere peste plafonul de 8 miliarde de lei nu intră automat în plată, ci vine la pachet cu obligația de a găsi economii în altă parte.

Alexandru Nazare a prezentat public această poziție în contextul în care Guvernul lucrează la noua lege a salarizării, un angajament asumat inclusiv prin PNRR. Ministrul Finanțelor a avertizat că o lege construită greșit poate scoate România de pe traseul de reducere a deficitului bugetar.

„Noua lege a salarizării trebuie să fie parte din soluția de modernizare a României, nu sursa următorului dezechilibru.”

Ministerul Finanțelor își sprijină poziția și pe evoluția cheltuielilor cu salariile din sistemul public. Analiza prezentată de ministru arată că masa salarială publică din România a avut o evoluție mult mai volatilă decât media europeană, cu creșteri puternice urmate de o corecție în 2022-2023.

Cheltuielile salariale publice au urcat din nou în 2024, iar reducerea din 2025 a fost făcută în contextul măsurilor de consolidare fiscală. Potrivit Economica.net, acesta este argumentul folosit acum de Ministerul Finanțelor pentru a cere ca noua lege a salarizării să nu adauge o presiune suplimentară peste efortul deja făcut pentru corectarea bugetului.

Bugetul devine punctul de plecare pentru orice creștere salarială

Discuția despre noua lege a salarizării pornește, practic, de la spațiul bugetar disponibil, nu de la un calendar de majorări. Formula avansată de minister leagă direct salariile din sectorul public de capacitatea statului de a păstra sub control cheltuielile totale.

Pe acest fir, News24 scria pe 20 august despre presiunea tot mai mare asupra bugetului, după ce datoria publică a României a trecut de 60% din PIB, prag care activează prevederile legale ce interzic majorarea cheltuielilor totale cu personalul și asistența socială, inclusiv pentru noua lege a salarizării. În același context, deficitul cash din primul semestru din 2026 coborâse la aproximativ 42 de miliarde de lei, de la circa 70 de miliarde de lei în primul semestru din 2025.

Limită concretă de 8 miliarde de lei pentru Ministerul Finanțelor

Noua intervenție a lui Alexandru Nazare adaugă acum limita concretă folosită de Ministerul Finanțelor în această discuție: 8 miliarde de lei. Dincolo de acest prag, orice plus la salariile bugetarilor trebuie dublat de măsuri compensatorii, adică de tăieri de cheltuieli în alte sectoare ale statului.

În termeni bugetari, asta mută centrul negocierii din zona promisiunilor salariale în zona sursei de finanțare. Iar ministerul transmite că o lege a salarizării care crește nota de plată fără acoperire poate anula tocmai reducerea de deficit pe care Guvernul încearcă să o păstreze.