Miniștrii de externe din Uniunea Europeană au adoptat în unanimitate un pachet de sancțiuni care vizează deopotrivă lideri ai organizației Hamas și coloniști israelieni violenți din Cisiordania. România a susținut oficial măsura prin votul ministrului interimar de Externe, Oana Țoiu, cu aprobarea președintelui Nicușor Dan.
Schimbare majoră de direcție la nivel european
Votul unanim de la Bruxelles marchează o deblocare masivă a mecanismelor europene. Până acum, orice rezoluție de acest tip împotriva Israelului fusese blocată sistematic de premierul maghiar Viktor Orban. Iar situația se complicase și mai mult pe plan internațional în 2024. Atunci, odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, administrația americană a anulat sancțiunile din „pachetul Biden”, moment în care Orban a impus un veto ferm asupra intenției europenilor de a continua propriile penalizări.
Numai că acum lucrurile stau complet diferit.
Așa cum a relatat Adevarul într-o analiză detaliată a contextului diplomatic, votul acordat de Oana Țoiu transmite partenerilor europeni și americani că România consideră ilegală susținerea de către Israel a implantărilor din Cisiordania. Asta chiar dacă Ministerul Apărării din Israel le-a acordat coloniștilor dreptul de a deține terenuri și de a-și construi case în zona respectivă.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a confirmat decizia pe rețelele sociale: „Miniștrii de externe ai UE tocmai au dat undă verde pentru sancționarea coloniștilor israelieni din cauza violențelor împotriva palestinienilor. Au convenit, în același timp, noi sancțiuni împotriva unor figuri de top din Hamas. Era timpul să trecem de la blocaj la rezultate. Extremismele și violența atrag consecințe.”
Reacția dură a guvernului israelian
Dar cum privește Israelul această decizie?
Noua hotărâre europeană pune practic un semn de egalitate între activitatea coloniștilor israelieni și cea a membrilor Hamas (grup recunoscut oficial ca terorist). Această simetrie juridică poate deschide calea pentru urmărirea celor vinovați de către instanțele internaționale specializate. Până la urmă, vorbim despre o decizie care a provocat furia imediată a Ierusalimului.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a criticat extrem de dur hotărârea miniștrilor europeni de externe. Declarația sa a fost una fără echivoc: „în timp de Israelul și SUA “fac treaba murdară a Europei” luptând pentru civilizație ampotriva jihadiștilor lunatici din Iran și din alte părți, Uniunea Europeană și-a arătat falimentulm moral făcând o faalsă simetrie între cetățenii israelieni și teroriștii din Hamas”.
Semnături pentru blocarea acordurilor comerciale
Dincolo de declarațiile politice, pachetul adoptat reprezintă doar varianta cea mai blândă a sancțiunilor discutate inițial. Unele state membre ceruseră chiar interzicerea importurilor pentru anumite produse din Israel.
Și presiunea publică asupra instituțiilor europene continuă să crească. Comisia Europeană a primit deja oficial lista cu peste 1 milion de semnături strânse pe documentul unei inițiative cetățenești. Documentul cere suspendarea Acordului de asociere UE-Israel.
Inițiativa a intrat acum pe circuitul birocratic obligatoriu pentru luarea unei hotărâri oficiale la nivelul blocului comunitar.
