Orbán, lovit din interior după 16 ani. O fostă aliată vrea să oprească șantajul cu veto în UE

Partidul Tisza, o nouă forță de opoziție condusă de Péter Magyar, crește în sondaje cu o viteză amețitoare. O analiză Euronews arată că planul lor este o ruptură completă de politica externă care a izolat Budapesta. Miza? Enormă. Ei promit să termine cu „veto-urile umflate”, tactica prin care Ungaria a blocat decizii vitale la Bruxelles, tensionând la maximum relațiile cu aliații europeni și transatlantici.

Cine e femeia care zguduie sistemul Fidesz? Un trecut plin de surprize

Piesa de rezistență a schimbării este Anita Orbán. Nicio legătură de rudenie cu premierul. Ea este creierul din spatele politicii externe și energetice a partidului Tisza. Povestea ei arată, de fapt, crăpăturile din blocul de beton al Fidesz. La 52 de ani, venită dintr-un sat uitat din estul Ungariei, Anita Orbán are în CV giganți ca Shell, Vodafone, Tellurian LNG și Cheniere.

Trecutul ei se leagă însă direct de Fidesz. A fost editor la Heti Válasz, un săptămânal fondat de oameni de afaceri din siajul partidului. Când Viktor Orbán a câștigat alegerile în 2010, a numit-o Ambasador Special pentru Securitate Energetică. A rămas în funcție până în 2015. A plecat la puțin timp după ce Péter Szijjártó a devenit ministru de externe și a virat brusc politica țării spre naționalism.

Ironia sorții? Chiar dacă a plecat din guvern, nu toate punțile au fost arse. În 2020, a candidat pentru un post de Asistent al Secretarului General NATO. Guvernul Fidesz, cu Szijjártó la butoane, a susținut-o total, cu pregătire și sprijin diplomatic. Același guvern care acum o etichetează drept trădătoare.

Gata cu șantajul. Încep negocierile

Viziunea Tisza e limpede. Ungaria trebuie ancorată solid în alianțele occidentale. Gata cu „politica de pendulare” între Est și Vest. Anita Orbán vrea o diplomație fără conflicte, care se bazează pe alianțe și discuții, nu pe uși trântite în nas.

„Dacă nu ești la masă, ești în meniu”, a spus ea la prima apariție publică. A insistat că abuzul de veto a lăsat Ungaria singură. În locul șantajului, Tisza vrea să resusciteze Grupul de la Visegrád și să repare alianța strategică cu Polonia, ceea ce ar crește influența Budapestei în UE. Iar la energie, planul este diversificarea: gaz lichefiat și proiecte regionale, ca să se termine odată cu dependența de gazul rusesc și cu „înțelegerile pe sub masă”.

O altă abordare pentru maghiarii din România. Simion, luat în vizor

Pentru publicul român, un detaliu e deosebit de important. Tisza promite sprijin serios pentru minoritățile maghiare din țările vecine. Aici se vede diferența uriașă față de guvernul Orbán. Fidesz s-a prezentat mereu drept protectorul diasporei, dar a fost acuzat constant că susține politicieni din jur care, culmea, folosesc un discurs anti-maghiar doar ca să câștige voturi.

Exemplele sunt pe masă. George Simion în România. Robert Fico în Slovacia. Tisza vrea altceva. O politică ce construiește poduri, nu una care aprinde conflicte pentru profit politic de moment.

Reacția Fidesz: „Trădătoare” vândută Bruxelles-ului

Propaganda Fidesz a explodat. Imediat și violent. Ministrul de Externe, Péter Szijjártó, a declarat că o știe personal pe Anita Orbán și a acuzat-o direct că a făcut lobby pentru companii energetice din Vest și pentru democrații americani. Concluzia lui a fost tăioasă: ea este o „alegere ideală pentru Bruxelles și Kiev”. Presa de casă a regimului o toacă mărunt, numind-o o trădătoare în slujba „elitei globaliste” și a „lumii financiare”, nu a Ungariei.

Alegerile sunt pe 12 aprilie. Nimeni nu știe ce va fi. Sondajele independente dau Tisza în față, dar cele guvernamentale îl dau câștigător pe Fidesz. Sistemul electoral, pe care OSCE l-a numit „liber, dar nu corect”, avantajează masiv Fidesz. Chiar și cu 2-4% mai multe voturi, opoziția s-ar putea să nu câștige. Totul stă în mobilizare. A recunoscut-o chiar Viktor Orbán: „dacă muncim, vom câștiga, dacă nu, vom pierde”.