Primăria Oradea a lansat, chiar de Ziua Pământului, un proiect inedit: o „pădure urbană mobilă”. În prima fază, 92 de copaci în jardiniere pe roți au apărut în zone centrale, însă costul a stârnit deja controverse. Fiecare arbore mobil costă, în medie, peste 13.000 de lei, adică aproximativ 2.600 de euro.
Un proiect de milioane de euro
Inițiativa face parte dintr-un proiect mai amplu, cu finanțare europeană, denumit CleanAIR (ROHU00401). Valoarea totală a acestuia se ridică la 2,4 milioane de euro și este derulat în colaborare cu Universitatea din Oradea și parteneri din Ungaria, precum Primăria Békéscsaba și Universitatea din Szeged. Numai ca partea dedicată pădurii mobile va costa în total 3,6 milioane de lei.
Proiectul final ar trebui să includă 270 de astfel de jardiniere cu plante, alături de 50 de bănci interconectate, gândite pentru a crea spații de relaxare flexibile în locații precum Piața Unirii, Cetatea Oradea sau zona Sălii Polivalente.
Ce fel de copaci și cine îi întreține
Jardinierele masive, construite din materiale durabile, pot susține o greutate de până la 1,2 tone. Fiind dotate cu roți și frâne, acestea pot fi mutate cu ușurință dintr-un loc în altul. Arborii aleși pentru acest proiect sunt specii precum arțari, mesteceni și arbori lalea, dar și specii ornamentale (precum Cercis canadensis sau Amelanchier lamarckii), completate la bază cu vegetație perenă.
Si cine se ocupă de ei? Ei bine, furnizorii, asocierea Drum Asfalt – Kaluna, sunt obligați prin contract să asigure irigarea și întreținerea plantelor pentru o perioadă de cel puțin 12 luni. Iar garanția pentru echipamente este de 3 ani.
Pădure sau risipă de bani publici?
Scopul declarat de autorități sună bine pe hârtie: dezvoltare urbană durabilă, creșterea suprafețelor verzi, reducerea efectului de insulă de căldură și, fireste, îmbunătățirea calității aerului. Lucrurile stau însă puțin diferit în realitate. Pe rețelele de socializare, mulți orădeni se întreabă, pe bună dreptate, dacă investiția nu este o simplă irosire a banului public. Hai să fim serioși, cum poți numi „pădure” un grup de copaci în ghivece?
Dincolo de denumirea pompoasă, studiile de specialitate arată o realitate dură. Arborii plantați în ghivece au o durată de viață limitată, putând supraviețui maximum 10 ani, și asta doar în condiții optime.
Cifrele vorbesc de la sine.
Un concept preluat din Olanda
Conceptul nu este, e drept, o premieră absolută la nivel european. Un proiect similar a fost implementat în 2022 în orașul olandez Leeuwarden. Acolo, însă, „pădurea mobilă” a fost folosită ca un manifest, un mod de a atrage atenția asupra importanței vitale a spațiilor verzi. Era, un protest care sublinia necesitatea plantărilor reale, permanente, în mediul urban, nu o soluție în sine.
