13 martie 2026 – Credeai că ești în siguranță de căpușe în parcul din centrul orașului? Un studiu de referință arată exact contrariul: zonele urbane, chiar și cele centrale, pot avea o densitate mai mare de căpușe decât pădurile din jur. Cu sezonul cald care bate la ușă, riscul de a contracta boala Lyme sau encefalita de căpușă nu mai este o problemă exclusiv rurală. Schimbările climatice din ultimii ani au accelerat expansiunea acestor paraziți, transformând spațiile verzi pe care le credeam sigure în adevărate focare. Analizăm harta riscurilor pentru 2026, explicăm de ce orașele au devenit un habitat perfect pentru căpușe și ce trebuie să faci pas cu pas pentru a te proteja.
Orașul, noul focar
Timp de doi ani, o echipă de cercetători de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca a colectat și analizat mii de căpușe. Studiul, coordonat de Prof. Dr. Andrei Daniel Mihalca, a vizat cinci zone urbane, inclusiv campusul universitar, Cimitirul Mănăștur, Parcul ”Iuliu Hațieganu” și Grădina Botanică, comparându-le cu două păduri periurbane renumite, Hoia și Făget. Rezultatele au fost șocante: abundența căpușelor este mai mare în interiorul orașului decât în afara lui.
În total, peste 4.400 de căpușe au fost colectate de pe vegetație și de pe animale sălbatice urbane, precum rozătoare și arici. Specia dominantă identificată a fost Ixodes ricinus, principalul vinovat pentru transmiterea Borreliozei Lyme. Pericolul real, explică Drd. Silvia Borșan, unul dintre autorii studiului, vine de la nimfe, stadiul juvenil al căpușei. Acestea sunt cele mai active primăvara și vara.
„Nimfele de I. ricinus reprezintă principalul stadiu de dezvoltare implicat în transmiterea bolii Lyme, fiind și cel mai comun stadiu găsit pe oameni. În plus, dimensiunea lor redusă le face greu de observat, iar în consecință crește timpul de atașare pe gazdă și automat șansele de transmitere a eventualilor patogeni.”
Studiul de la Cluj-Napoca, publicat într-un jurnal internațional, a funcționat ca un avertisment timpuriu. Acum, în 2026, modelul se confirmă și în alte mari aglomerări urbane din țară, de la parcurile din București la zonele verzi din Iași sau Timișoara. Parcurile, cimitirele și chiar grădinile private au devenit medii propice pentru dezvoltarea populațiilor de căpușe.
De ce s-au înmulțit căpușele în orașe
Explicația stă în doi factori majori. Primul este prezența gazdelor. Rozătoarele, aricii și păsările care trăiesc în parcuri asigură un ciclu de viață neîntrerupt pentru paraziți. Al doilea, și cel mai important, este impactul încălzirii globale. Datele oficiale ale Comisiei Europene arată clar că temperaturile medii în creștere modifică distribuția geografică a multor specii, inclusiv a dăunătorilor și a vectorilor de boli.
Iernile mai blânde și perioadele de caniculă tot mai frecvente, pe care le resimțim cu toții, înseamnă un sezon de activitate mai lung pentru căpușe. Temperaturile extreme scăzute, care în trecut limitau natural populațiile de insecte, devin tot mai puțin frecvente în Europa. Această tendință favorizează supraviețuirea și înmulțirea lor. Practic, încălzirea globală le extinde habitatul și le oferă mai mult timp pentru a se hrăni și reproduce. Acest fenomen nu afectează doar România, ci întreaga Europă, unde se estimează o creștere a incidenței bolilor transmise de vectori.
Ghid de protecție: ce faci pas cu pas
Asta nu înseamnă că trebuie să renunțăm la plimbările în aer liber. Înseamnă doar că trebuie să fim mai precauți. Specialiștii de la USAMV, prin vocea profesorului Mihalca, oferă un set de reguli clare și simple.
1. La plimbare: Poartă haine de culoare deschisă. Căpușele vor fi mai vizibile. Alege pantaloni lungi, introduși în șosete, și bluze cu mânecă lungă, mai ales dacă intri în zone cu iarbă înaltă sau vegetație densă.
2. După plimbare: Fă o examinare corporală amănunțită. Controlează cu atenție zonele cu piele fină: gât, axilă, zona inghinală, spatele genunchilor, zona de după urechi. La copii, verifică obligatoriu și pielea capului (scalpul).
3. Pentru animalele de companie: Câinii și pisicile sunt ținte sigure. Protejează-i permanent cu produse comerciale de calitate (pipete, zgărzi, pastile), dar administrate doar la recomandarea medicului veterinar. Ei pot aduce căpușele în casă.
4. Ai găsit o căpușă atașată? Panica este cel mai mare dușman. Nu folosi metode băbești precum aplicarea de alcool, ulei, benzină sau spirt. Aceste substanțe iritante pot face căpușa să regurgiteze, crescând exponențial riscul de a-ți injecta agenți patogeni. Folosește o pensetă cu vârf subțire sau un instrument special de extragere. Prinde căpușa cât mai aproape de piele și trage ferm, dar lent, în sus, fără a o roti sau strivi. După extragere, dezinfectează zona.
5. După extragere: Discută cu medicul de familie despre pașii următori. Nu toate căpușele sunt infectate, dar monitorizarea simptomelor (febră, dureri de cap, erupție cutanată specifică în formă de țintă) în următoarele săptămâni este esențială.
Un viitor mai cald, un risc mai mare
Tendințele climatice nu sunt în favoarea noastră. Proiecțiile Comisiei Europene indică o continuare a încălzirii, cu secete mai severe și valuri de căldură mai intense, în special în sudul și sud-estul Europei. Aceste condiții vor continua să favorizeze extinderea speciilor purtătoare de boli. Pădurile, deja afectate de secetă și dăunători, devin și ele mai vulnerabile, iar biodiversitatea lor se modifică.
Problema căpușelor în mediul urban nu este un incident izolat, ci o consecință directă a modului în care se schimbă planeta. Fără măsuri de adaptare și o conștientizare publică sporită, riscul de a contracta boli precum Lyme va deveni o normalitate a vieții în orașele din România. Cunoașterea hărții riscurilor și aplicarea metodelor de prevenție rămân cele mai bune arme pe care le avem la dispoziție.
