Cheltuielile pentru sănătate au depășit 108 miliarde de lei în 2024, iar aproape 25% din sumă a fost plătită direct de pacienți

Banii pentru spitale și medicamente au crescut, dar prevenția a rămas la doar 1,1% din total

Datele apar în contextul unei inflații anuale de 8,2% în România, înregistrată în iulie 2026, conform Eurostat. Cheltuielile medicale plătite direct de populație se adaugă altor costuri care apasă asupra puterii de cumpărare.

Spitalele au absorbit 42,5% din cheltuieli

Cea mai mare parte a banilor a mers către spitale, care au absorbit 42,5% din total, adică 46,05 miliarde de lei. Farmaciile au preluat 26,9%, respectiv 29,15 miliarde de lei, iar cabinetele și policlinicile din ambulatoriu au primit 17,7%.

Serviciile curative, adică tratamentele și internările, au rămas principalul centru de cost, însumând 58,98 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 54,4% din toate cheltuielile de sănătate și o creștere de 18,6% față de 2023.

Din această sumă, 43,34 miliarde de lei au fost cheltuiți doar pentru spitalizări, ceea ce arată că sistemul continuă să consume cei mai mulți bani când boala a ajuns deja în faza care cere tratament și internare.

A doua mare cheltuială a fost cea cu medicamentele și bunurile medicale cumpărate direct de populație, care au însumat 29,15 miliarde de lei, adică 26,9% din total, cu 15,8% mai mult decât în 2023, conform Libertatea.ro.

Prevenția a rămas mult sub costurile tratamentului

În timp ce spitalele și medicamentele au atras zeci de miliarde de lei, prevenția a rămas la un nivel redus. Cheltuielile pentru vaccinări și screening au fost de 1,23 miliarde de lei în 2024, adică doar 1,1% din totalul cheltuielilor pentru sănătate.

Costurile administrative au depășit clar această sumă, deoarece administrarea sistemului a costat 2,88 miliarde de lei (2,7% din total), de peste două ori mai mult decât suma alocată pentru prevenție.

Această structură a cheltuielilor, în care banii publici merg preponderent către spitale și tratament, explică de ce plata asigurării nu oprește cheltuiala directă la farmacie sau pentru alte bunuri medicale, în timp ce prevenția rămâne o zonă subfinanțată.

Bugetul pe 2025 păstrează ponderea mare a spitalelor

Și în 2025, spitalele rămân principalul consumator de fonduri din sistem. Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinta CNAS, a arătat că din bugetul FNUASS de 77,87 miliarde de lei pentru 2025, suma de 34,73 miliarde de lei a fost alocată spitalelor.

Potrivit aceleiași surse, jumătate din acest buget a mers către „influențe salariale”, formulă care arată cât de mult apasă cheltuielile de personal în construcția bugetară a spitalelor încă de la începutul anului.

Declarația lui Ilie Bolojan din 27 iulie descrie aceeași problemă la nivelul unităților medicale, unde salariile consumă partea dominantă din contractele cu CNAS.

„Raportat la suma contractată cu Casa Națională de Sănătate, cheltuielile de personal medii în spitalele din România reprezintă 65% în medie. Dar avem și spitale, avem în jur de 50-60, în care cheltuielile de personal reprezintă 90% din total contract, ceea ce înseamnă că acel spital nu mai este dedicat pacienților, pentru că nu le mai rămân celor de acolo bani pentru medicamente, pentru tratamente, pentru analize, pentru combaterea infecțiilor nosocomiale.”