Parlamentul Ungariei alege noul presedinte marti. Fidesz boicoteaza votul

O schimbare de garda cu obstacole

Schimbarea conducerii în funcțiile cheie ale statului a fost una dintre principalele promisiuni ale lui Péter Magyar. Partidul său, Tisza, a obținut o victorie zdrobitoare la alegerile generale din luna aprilie, punând astfel capăt celor 16 ani în care Viktor Orbán a deținut puterea absolută.

Și lucrurile s-au mișcat extrem de rapid. În luna iulie, guvernul condus de Magyar a folosit un amendament constituțional pentru a-l înlătura din funcție pe președintele de la acea vreme, Tamás Sulyok. Premierul a justificat mișcarea în termeni duri, descriindu-l pe fostul șef de stat drept o „păpușă” a lui Orbán.

Imediat după această mutare radicală, Magyar i-a oferit rolul de președinte legendarei șahiste și fostei campioane mondiale Judit Polgár. Numai că aceasta a respins nominalizarea, invocând ca motiv principal diviziunile politice profunde din societatea maghiară.

Scandalul consultarilor publice

Așa cum relatează Euronews într-o analiză publicată recent, modul în care noul premier a gestionat procesul de nominalizare a declanșat o furtună politică la Budapesta. Deputații din opoziție și diverse ONG-uri l-au criticat aspru, argumentând că, spre deosebire de promisiunile sale anterioare, nu a existat o consultare publică reală privind această decizie crucială.

Până la urmă, Magyar a reacționat pe Facebook pentru a-și apăra strategia. El a susținut că partidul Tisza a cerut doar recomandări, nu a lansat o „consultare societală”, și a subliniat că alegerea finală rămâne strict la latitudinea grupului său parlamentar și a Adunării Naționale.

„Să decidem împreună”, a transmis Magyar într-un videoclip postat pe rețelele de socializare la sfârșitul lunii iulie. Mesajul său a fost unul direct: „Nu vrem să găsim cel mai potrivit candidat în camere de fumat trabucuri. Lăsați partidele, persoanele publice, societatea civilă și persoanele fizice să facă propuneri.”

Ce înseamnă mai exact funcția prezidențială pentru maghiari?

Președinția este în mare parte un post ceremonial (similar cu alte republici parlamentare din regiune), deși titularul are câteva pârghii importante. Acesta poate semna legi sau le poate trimite la Curtea Constituțională pentru verificare și deține puterea de a grația infractorii condamnați.

Lista scurta si boicotul partidului lui Orban

În prezent, funcția este deținută cu caracter temporar de președinta parlamentului, Ágnes Forsthoffer. Între timp, mai multe organizații neguvernamentale și partide politice au înaintat deja propriile propuneri de candidați.

Dar Magyar nu a stat deoparte în tot acest timp. Premierul s-a întâlnit personal cu o serie de figuri publice de profil înalt și potențiali nominalizați. Pe lista discuțiilor s-au aflat profesorul de drept și fostul președinte al Curiei, András Baka, istoricul Ignác Romsics, precum și avocatul Botond Fülöp. Prezența lui Fülöp în aceste negocieri este deosebit de relevantă. El este cel care a scos la iveală grațierea secretă din dosarul de pedofilie, un scandal uriaș care a dus direct la demisia fostului președinte Katalin Novák în anul 2024.

Să fim serioși, cerințele premierului pentru viitorul președinte sunt extrem de stricte. Potrivit lui Magyar, viitorul șef de stat ar trebui să întruchipeze unitatea națională și să servească țara fără să aibă vreun trecut sau o afiliere de partid politic.

Iar tabăra conservatoare a reacționat imediat. Partidul de opoziție Fidesz, condus de Viktor Orbán, a anunțat clar că nu va lua parte la votul prezidențial, argumentând că înlăturarea lui Tamás Sulyok a fost un act nelegitim.

Votul decisiv pentru desemnarea noului șef al statului este programat să aibă loc marțea viitoare în plenul Parlamentului de la Budapesta.