Ionuț Doldurea și Cosmin Stîngă, patronii stației GPL care a explodat la Crevedia pe 26 august 2023, au găsit o metodă inedită de a complica procedura judiciară. Aceștia au cerut instanței efectuarea unei comisii rogatorii în masivul Himalaya pentru a o cita pe soția unui angajat ucis în deflagrație. Tragedia s-a soldat cu 6 morți și 56 de răniți.
O citare la poalele Everestului
Apărarea celor doi patroni a ridicat, la termenul din 10 decembrie 2025 de la Judecătoria Răcari, o problemă de procedură. Este vorba despre citarea Susilei Sunuwar, soția nepalezului Kumar Ramesh Sah, care a murit în urma exploziei. Deși femeia fusese deja informată despre proces printr-o scrisoare recomandată trimisă la Ambasada Nepalului din Germania (misiunea diplomatică ce deservește și România), Avocatul inculpaților a insistat pentru o comisie rogatorie direct în Nepal.
Hai să vedem cum s-a ajuns aici. Numele de familie al femeii, Sunuwar, indică apartenența la un grup etnic indigen din zona montană a Nepalului de Est, Kirat-Koinch, care trăiește la poalele muntelui Everest. Acest grup, pe lângă limba oficială nepaleză, are o limbă proprie (din familia tibeto-birmană) și un alfabet propriu, Jenticha. Apărarea ar putea folosi aceste detalii pentru a susține, eventual, că soția victimei nu a beneficiat de toate garanțiile procesuale.
Judecătoria Răcari a respins cererea, însă motivul poate fi invocat din nou în contestația de la Tribunalul Dâmbovița.
Avocatul inculpaților: Citarea trebuia făcută în Nepal, nu în Germania
În încheierea ședinței din 10 decembrie 2025, argumentele avocatului apărării au fost consemnate pe larg. Acesta a susținut că procedura de citare a fost greșită și că ar fi trebuit aplicată Legea privind Cooperarea Judiciară Internațională.
Astfel, „O altă chestiune prealabilă învederată de către domnul avocat al inculpaţilor (…) este cu privire la partea civilă (Susila Sunuwar – n.r.) care este cetăţean nepalez şi soţia unuia dintre foştii angajaţi ai (Flagas SRL – n.r.) care a decedat în urma incendiului respectiv. În privinţa citării acesteia prin scrisoare recomandată trimisă în (Berlin – n.r.) la (Ambasada – n.r.) Nepalului în (Germania – n.r.), consideră că în mod greşit s-a aplicat temeiului art. 259 CPP alin. (9)”, se arată în documentul instanței.
Avocatul a continuat: „Învederează instanţei existenţa unui element de extraneitate, iar procedura comisiei rogatorii nu face decât să confirme că în această cauză nu se poate face demers prin scrisoare recomandată, dat fiind faptul că nu a regăsit la dosarul cauzei nicio variantă tradusă sau implicarea vreunui traducător autorizat care să traducă un act emis de autoritatea solicitantă, respectiv instanţa din România. Presupune că s-a trimis o citaţie în limba română la Ambasada Nepalului din Berlin.”
Si a insistat pe necesitatea traducerii. „Cererile formulate în temeiul curtoaziei internaţionale şi actele anexe se vor traduce în limba oficială a statului solicitat de către un traducător autorizat. Apărătorul inculpaţilor menţionează faptul că în cauză nu s-a menţionat instrumentul juridic aplicabil în relaţia cu statul solicitat care este Nepal, chiar dacă s-a trimis în (română – n.r.)”, a mai spus avocatul.
Replica avocaților și a procurorului: O „supracitare” inutilă
Avocații părților civile și procurorul de caz au demontat însă argumentele apărării. Ei au arătat că femeia fusese deja identificată și audiată, cunoscând existența procesului. Mai mult, și-a ales domiciliul procesual chiar la ambasada din Berlin, făcând procedura de citare acolo perfect legală.
Unul dintre apărătorii părților civile a numit demersul o „supracitare”. „Consideră că este o supracitare constituirea unei comisii rogatorii în Nepal pentru a fi identificată persoana ce deja a fost identificată în cursul urmăririi penale ca având ultimă reşedinţă în (Berlin – n.r.), de aceea a şi fost făcută procedura de citare cu scrisoare recomandată”. Acesta a adăugat că „(Persoana – n.r.) cunoaşte deja existenţa procesului, a fost chemată în faţa organelor de urmărire penală, a dat declaraţii.”
În privința limbii, avocatul a fost clar: „Comunicarea citaţiei în limba română nu ar trebui să fie interpretată ca o lipsă de apărare sau un inconvenient pentru partea citată. Citaţiile sunt emise în limba statului unde se desfăşoară procesul respectiv.”
Reprezentantul Ministerului Public a confirmat legalitatea procedurii. „Reprezentantul Ministerului Public arată că procedura de citare cu persoana de cetăţenie nepaleză este îndeplinită (…), persoana şi-a ales domiciliul procesual la Ambasada Nepalului din Berlin, asa ca comunicarea unui act de procedură acolo îndeplineşte criteriile prevăzute la art. 257.”
Instanța le-a dat dreptate.
Acuzațiile din dosar: Un dezastru de 53 de milioane de euro
Dar ce acuzații li se aduc, mai exact, patronilor Flagas SRL? Pe 12 iunie 2024, procurorii Parchetului General i-au trimis în judecată pe Ionuț Doldurea și Cosmin Stîngă pentru distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru și nerespectarea măsurilor de securitate în muncă. Anchetatorii susțin că aceștia au promovat o politică de funcționare bazată pe încălcarea sistematică a legii.
„În perioada 30 septembrie 2020 – 26 august 2023, în calitate de asociați și administratori în drept și în fapt ai unei societăți comerciale, în mod sistematic, au promovat în cadrul societății o politică de funcționare a acesteia grefată pe încălcarea repetată a dispozițiilor legale”, arată procurorii. Aceștia detaliază că la punctul de lucru neautorizat din Crevedia se folosea „o pompă mobilă improvizată, neautorizată”, iar activitățile se desfășurau „într-o locație neautorizată situată într-o zonă puternic populată”.
Aceste fapte, spun procurorii, au creat premisele producerii la 26 august 2023 a unei prime explozii, urmată de un incendiu și o succesiune de alte 8 explozii. Bilanțul a fost devastator: 5 persoane decedate (a șasea murind ulterior), 54 de persoane vătămate, 8 case distruse total, 80 distruse parțial, iar prejudiciul total a fost estimat la aproximativ 53 de milioane de euro.
Numai că problemele de procedură ridicate de apărare nu s-au oprit aici. La același termen, avocatul inculpaților a contestat și citarea a 43 de cadre militare (41 de pompieri și 2 jandarmi), victime ale exploziilor, argumentând că legea prevede o normă specială în cazul lor. Potrivit apărării, militarii trebuie citați din oficiu la fiecare termen de judecată, la unitatea din care fac parte, procedură care nu ar fi fost respectată pentru cel puțin 17 dintre ei.
