CCR respinge sesizarea lui Bolojan în disputa pentru cele 4,8 miliarde de lei cerute pentru magistrați

Judecătorii constituționali au stabilit că nu a existat un conflict juridic de natură constituțională între cele două instituții, au precizat oficiali ai CCR pentru Agerpres. Sesizarea privea atribuțiile autorităților în alocarea banilor publici.

Procesul pentru plata efectivă continuă: Guvernul și Ministerul Finanțelor au declarat recurs împotriva hotărârii din primă instanță, iar ÎCCJ urma să se pronunțe după mai multe amânări, potrivit Mediafax.

Hotărârea privind banii stabilește obligații după rămânerea definitivă

Restanțele provin din majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. La sfârșitul lunii martie, Înalta Curte a formulat o plângere prealabilă împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor, reclamând refuzul de a asigura fondurile pentru drepturile restante ale judecătorilor și ale altor categorii de personal din sistemul judiciar.

Ulterior, instanța supremă a deschis procesul. Cererea a fost semnată de Lia Savonea, președinta ÎCCJ, iar Curtea de Apel București a soluționat acțiunea la primul termen, pe 5 mai.

Instanța a admis cererea și a stabilit următoarele obligații:

• Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure integral fondurile pentru drepturile salariale restante scadente în 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, adică modificarea bugetului aprobat.
• Hotărârea să fie executată în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive.
• Pentru întârziere să se aplice, pe lângă penalități, o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi.

În declarația din 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan descria suma solicitată, penalitățile și calendarul procesului de la acel moment: „În luna martie, Înalta Curte de Casație a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. Ce am constatat foarte repede, cu mare celeritate: Curtea de Apel București a emis această acțiune la începutul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat această acțiune și termenul care a fost stabilit de către Înalta Curte este de 9 iulie. Prima instanță a stabilit în afara acestei sume și penalități de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor și a altor aspecte de genul acesta stabilite pentru Ministerul de Finanțe și pentru Guvern. Acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că în afară de aceste sume solicitate de Înalta Curte mai sunt și sume în zona de Parchet, care și acestea sunt de aproximativ 3 miliarde de lei”.

Bolojan a contestat intervenția instanței în distribuirea banilor publici

Guvernul mutase, la întocmirea bugetului, bani de la drepturile salariale ale magistraților către ajutoare sociale pentru pensionari și plățile restante ale administrațiilor locale, relatează G4Media.ro.

Pe 2 iulie, Bolojan a sesizat separat CCR. În motivarea demersului, el a susținut că instanța: „s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice […] puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector”.

Argumentul premierului privea elaborarea bugetului, rectificările și alocările din Fondul de rezervă. El invoca Legea 500 din 2002 privind finanțele publice și Codul administrativ pentru a susține că aceste decizii aparțin puterii executive și celei legislative.

„Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național”, afirma Bolojan în iulie, calificând obligația impusă Guvernului drept o ingerință directă în activitatea executivă.

Premierul a mai susținut că procesul poate crea un precedent pentru alți ordonatori de credite, adică responsabili de gestionarea unor bugete publice, nemulțumiți de sumele alocate. Tot el afirma că, pe lângă banii solicitați de Înalta Curte, ar exista aproximativ 3 miliarde de lei de achitat în zona parchetelor.

Ministerul Finanțelor a apreciat că hotărârea ar afecta separația și echilibrul puterilor în stat și ar produce prejudicii bugetului de stat.

Înalta Curte a susținut că urmărește obținerea fondurilor necesare executării unor drepturi salariale deja recunoscute prin hotărâri judecătorești și că demersul său nu reprezintă o preluare a atribuțiilor Guvernului sau Parlamentului în construirea bugetului.