Planul B al Buzăului – Ciolacu pregătește bugetul local fără să aștepte Guvernul

Întârzierea? Surprinzător sau nu, la Buzău pare a fi mai degrabă o oportunitate de planificare meticuloasă, nu un obstacol de netrecut. O strategie care ar putea fi un model și pentru alte județe aflate în aceeași expectativă tensionată.

„O să ne descurcăm”: Planul B pentru a dribla blocajul

Fără panică. Acesta pare motto-ul la Consiliul Județean Buzău. Marcel Ciolacu a explicat direct că nu stă să aștepte pasiv deciziile de la centru. Deloc. A demarat deja conturarea viitorului buget local, chiar dacă arhitectura națională e în ceață. Un exercițiu de anticipare. „O să ne descurcăm. Am început cu domnul director economic Liviu Ciolan, să creăm nevoile şi să vedem unde sunt priorităţii”, a precizat Ciolacu. Scopul acestei abordări este clar: câștigarea de timp prețios. În loc să aștepte unda verde de la Guvern, echipa din Buzău va avea temele făcute. „Mai durează. O să pregătim bugetul în aceste două luni şi nu o să pierdem timp cu proiectele pe care le vrem în buget”, a adăugat președintele CJ Buzău. Concret, când cadrul legal va permite, documentațiile și listele de priorități vor fi gata de lansare.

Miza uriașă a discuțiilor din Coaliție

De ce se lasă, de fapt, așteptat bugetul? În spatele ușilor închise, negocierile din coaliția de guvernare sunt intense. Miercuri, grupul de lucru a continuat consultările pentru bugetul pe 2026, iar miza este colosală pentru fiecare primar și șef de CJ din țară. Se discută chiar mecanismul de defalcare a banilor din impozitul pe venit și TVA, adică exact gura de oxigen pentru mii de comunități. De acest echilibru depind finanțarea spitalelor, reabilitarea școlilor, modernizarea drumurilor și plata asistenței sociale. Un calcul greșit la centru poate paraliza un județ întreg. Coincidență că declarația lui Ciolacu vine fix acum? Greu de crezut. E un semnal politic clar spre București: administrațiile locale au nevoie de predictibilitate și resurse, nu de incertitudine.

Dialogul cu primarii, cheia de boltă

Vicepremierul Tánczos Barna, implicat direct în aceste negocieri, a încercat să calmeze spiritele. El a subliniat că nicio decizie finală nu va fi luată pe genunchi, ci doar după analize aprofundate. Barna a promis și un dialog deschis și constant cu structurile asociative ale autorităților publice locale, precum Asociația Comunelor sau Asociația Municipiilor. Aceste organizații sunt vocea primarilor în relația cu Guvernul. Teoretic, ele pot influența decisiv forma finală a legii bugetului, aducând la masa negocierilor problemele reale din teritoriu. Cât de mult vor conta, practic, aceste consultări în decizia finală a Coaliției? Asta e întrebarea.

Ce înseamnă concret pentru cetățeni?

Pentru omul de rând, discuțiile despre defalcări de TVA sună abstract. Impactul, însă, e direct. Imediat. Un buget local aprobat târziu înseamnă drumuri reparate abia la toamnă. Parcuri modernizate la anul. Sau întârzieri la plata unor ajutoare sociale. Strategia Buzăului de a pregăti proiectele „la sertar” exact asta încearcă: să comprime acest timp pierdut. Ideea e simplă. Când vin banii, proiectele trebuie să fie deja mature, cu studii de fezabilitate făcute și gata de licitație, pentru ca lucrările efective să poată începe cât mai repede posibil. O cursă contra-cronometru pentru normalitate.