Sari la conținut

Presedintele Nicusor Dan se autoproclama seful sistemului. Cazul Ciprian Ciucu ajunge la DNA

Președintele României, Nicușor Dan, s-a autoproclamat „șeful sistemului” în timpul unei vizite oficiale la Gdansk, pe data de 25 iunie 2026. Declarația șefului statului vine pe fondul unor tensiuni majore pe scena politică și al unui dosar greu instrumentat de procurorii anticorupție împotriva primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu.

Lectură: 4 min
Nicusor Dan sistem

Acuzațiile DNA și reacția de la congresul PNL

Joi, 18 iunie 2026, DNA l-a pus sub acuzare pe Ciprian Ciucu pentru luare de mită, faptă penală gravă săvârșită în perioada în care ocupa funcția publică de primar al sectorului 6. Peste doar trei zile, pe 21 iunie 2026, de la tribuna congresului neasteptat al PNL, actualul edil al Bucureștiului s-a victimizat public. Acesta a pretins că ar fi o victimă a sistemului, care i-ar fi făcut acest dosar din cauza activității sale politice. Ba chiar s-a apărat susținând că el de fapt nici nu știa că a luat mită.

Și totuși, cum s-a ajuns la această ieșire publică? Fostul prim-ministru demis, Ilie Bolojan, i-a oferit tribuna congresului pentru această declarație prin care a subminat încrederea publicului în justiție. Ciucu este numărul 2 din PNL și mâna dreaptă a lui Bolojan, fiind al doilea cel mai ales demnitar al țării, după Președintele României. Să fim serioși, este greu de crezut că procurorii anticorupție ar fi comunicat public inculparea sa fără să aibă la acel moment probe serioase strânse la dosar.

Întâlnirea de la Bruxelles și rolul șefului SPP

Fix în aceeași zi cu discursul lui Ciucu, pe 21 iunie 2026, au apărut în spațiul public fotografii cu președintele României stând la masă la Bruxelles cu șeful SPP, Lucian Pahonțu. Acesta din urmă ocupă funcția de aproape 21 de ani. De-a lungul timpului, diverși politicieni și jurnaliști au lansat acuzații neprobate conform cărora Pahonțu ar fi un canal de transmisie a mesajelor și ordinelor de la Cotroceni către magistrați sau alte persoane relevante pentru jocurile politice.

Într-o analiză publicată recent de Libertatea, se ridică o serie de întrebări justificate despre cine a făcut și a dat publicității acele fotografii. A fost un alt sistem, o structură privată sau un serviciu de informații străin? Românii mai pot avea încredere în paza pe care o asigură SPP președintelui după această breșă de securitate din 21 iunie?

Declarația de la Gdansk și limitele Constituției

Iar la patru zile după episodul de la Bruxelles, de la Gdansk, Nicușor Dan face declarația controversată. Termenul de „sistem” nu este definit în Constituție și nici în alte legi. Prin 2015 a mai existat o tentativă consistentă de definire din partea fostului președinte Traian Băsescu, după ce plecase de la Cotroceni, iar unii membri ai familiei și fostei lui camarile prezidențiale erau hăituiți de procurori.

Cifrele și textele de lege arată o cu totul altă realitate instituțională.

Conform articolului 80 alineatul 2 din legea fundamentală, președintele are rolul de a veghea la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. Statul român este definit ca stat de drept în chiar articolul 1. Până la urmă, inventarea unui rol neprevăzut în Constituție ridică semne de întrebare cu privire la legalitatea funcționării acestui mecanism de putere. Mai mult, șeful statului a greșit anterior, pe 19 iunie 2026, când și-a exprimat public opinia despre ce măsuri preventive ar fi potrivite a fi dispuse de DNA contra inculpatului Ciprian Ciucu, în loc să se abțină de la comentarii privind proceduri judiciare în curs.

Dosarul uitat de la Parchetul General

Dincolo de criza actuală, istoria recentă a alegerilor prezidențiale (când Nicușor Dan a fost votat masiv pe 18 mai 2025 contra candidatului cu înclinații spre fascism) aduce în discuție un alt dosar penal. Pe 9 martie 2025, candidatul George Simion își permitea să instige public la uciderea prin jupuire în piața publică a membrilor BEC (Biroul Electoral Central). O zi mai târziu, pe 10 martie 2025, Parchetul General a deschis un dosar penal pentru acea faptă.

Numai că, de atunci, nu s-a mai auzit absolut nimic despre stadiul acelei anchete. Dacă dosarul a fost închis sau pus la păstrare, ca răsplată pentru eforturile făcute de Simion între cele două tururi de scrutin pentru a mobiliza votul negativ. Următoarea etapă procedurală în care procurorii trebuie să clarifice stadiul anchetelor aflate în lucru, inclusiv măsurile preventive pentru dosarul de la Primăria Sectorului 6, este programată pentru prima jumătate a lunii viitoare.

Distribuie

Pe news24.ro, Stefania Nistor scrie la rubricile Actual, Externe și Politică. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră