Prețul petrolului Brent a depășit pragul de 125 de dolari pe baril, pe fondul tensiunilor crescânde dintre Statele Unite și Iran. Negocierile blocate privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz (o arteră maritimă vitală pentru comerțul global) alimentează temerile piețelor, iar un oficial iranian avertizează că următoarea țintă ar putea fi de 140 de dolari.
Avertismentul Iranului: „Următoarea oprire, 140 de dolari”
Reacția Teheranului nu s-a lăsat așteptată. Mohammed Bagher Ghalibaf, președintele parlamentului iranian, a ironizat amenințările lui Donald Trump și a prognozat o continuare a creșterii prețurilor la energie. Într-o postare, acesta a răspuns direct avertismentului lui Trump, care spunea că gazoductele iraniene vor „exploda din interior” în câteva zile.
„[Trei] zile au trecut, nicio sondă nu a explodat. Am putea prelungi la 30 de zile și să transmitem live de la sondă aici”, a scris Ghalibaf. Iar mesajul său a continuat pe un ton la fel de sfidător: „Acesta a fost genul de sfat de doi bani pe care administrația SUA îl primește de la oameni precum [secretarul trezoreriei, Scott] Bessent, care susțin și teoria blocadei și au urcat petrolul la 120+. Următoarea oprire: 140. Problema nu este teoria, ci mentalitatea”.
Cifrele vorbesc de la sine.
Prețul țițeiului Brent cu livrare în iunie a înregistrat o creștere de 6,2%, ajungând la 125,36 dolari pe baril miercuri dimineață.
SUA iau în calcul opțiuni militare
În lipsa unei soluții diplomatice, Donald Trump ar urma să fie informat joi cu privire la noi opțiuni militare pentru a ieși din impas. Surse citate de Independent susțin că pe masă se află mai multe planuri menite să spargă blocada. Amiralul Brad Cooper, comandantul Comandamentului Central al SUA (Centcom), îi va prezenta președintelui aceste variante.
Printre opțiunile luate în considerare se numără un val de lovituri „scurte și puternice” asupra infrastructurii iraniene, desfășurarea de forțe terestre pentru a prelua controlul unei părți a Strâmtorii Hormuz și redeschiderea acesteia pentru transportul comercial, sau chiar utilizarea forțelor speciale pentru a confisca stocul de uraniu înalt îmbogățit deținut de Iran.
Iar o astfel de escaladare nu rămâne fără ecou în Europa. Când prețul barilului sare în aer din cauza conflictelor, șoferii din România simt imediat presiunea la pompă, fiecare plin devenind mare mai scump. Trump a declarat recent că încă vede blocada navală asupra Iranului ca fiind „oarecum mai eficientă decât bombardarea”.
Impas diplomatic și aliați reticenți
Statele Unite fac presiuni pentru formarea unei coaliții internaționale care să restabilească libertatea de navigație în Strâmtoarea Hormuz. Numai că această mișcare vine după o serie de declarații contradictorii ale lui Trump. Luna trecută, insista că nu are „nevoie de ajutor” de la aliații NATO, pentru ca doar câteva zile mai târziu să îi numească „lași” pentru că nu „vor să ajute” la redeschiderea canalului.
În paralel, Marea Britanie și Franța au reunit zeci de țări pentru a planifica o coaliție multinațională care să intervină „de îndată ce condițiile o vor permite, în urma unui acord de încetare a focului sustenabil”.
Dar cum să ajungi la un acord când una dintre părți refuză dialogul? Iranul susține că nu se va așeza la masa negocierilor cât timp blocada este în vigoare, deci, pe bune, care e calea de ieșire?
Piețele reacționează. OPEC+ sub presiune
Incertitudinea a lovit imediat piețele financiare europene. Contractele futures pentru indicele paneuropean STOXX 600 au scăzut cu 1,3%, în timp ce indicii DAX (Germania) și CAC 40 (Franța) au înregistrat scăderi de 1,3% și, respectiv, 1,1%.
„Perspectivele pentru o rezolvare pe termen scurt a conflictului iranian sau o redeschidere a Strâmtorii Hormuz rămân slabe”, a declarat Tony Sycamore, analist la IG. În acest context, grupul OPEC+ ar urma să aprobe duminică o creștere minoră a cotelor de producție, de aproximativ 188.000 de barili pe zi.
Decizia vine imediat după retragerea Emiratelor Arabe Unite din OPEC, efectivă de la 1 mai, o mișcare ce ar putea slăbi capacitatea cartelului de a controla prețurile. Totuși, analiștii de la Wood Mackenzie consideră că impactul nu va fi imediat: „Țările din Golf, inclusiv EAU, vor avea nevoie de luni de zile pentru a reveni la volumele de producție de dinainte de război”.
