Prima zi de concediu medical nu se mai plătește. Statul economisește 120 milioane lei lunar

Declarațiile au venit vineri. Ministrul vizita șantierul Centrului de Mari Arși din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”. Nu a ocolit subiectul fierbinte și a oferit cifre concrete despre impactul măsurilor luate în prima jumătate a anului.

De ce a ajuns România să nu mai plătească prima zi de concediu

„S-a pierdut controlul asupra concediilor medicale fictive în special”, a spus Rogobete. Direct. Fără ocolișuri. Controalele și presiunea publică din ultimele luni au dat rezultate măsurabile, iar după primele șase luni economia la bugetul de sănătate a fost de 120 de milioane de lei pe lună. Bani care se duceau anterior pe concedii false.

Cifrele vorbesc de la sine. Dar ministrul recunoaște că soluția aleasă nu e ideală. „Ca ministru al Sănătății nu pot spune că această măsură este una perfectă. Aduce multe inechități, oameni care într-adevăr au nevoie de concediu medical și unde bolile nu sunt inventate pot avea de suferit.” Sincer? Poate prea sincer.

Ce fac alte țări europene cu concediile medicale

România nu e singura care taie din plata zilelor de boală. Rogobete a enumerat câteva exemple din Europa unde regulile sunt și mai stricte.

Spania: primele trei zile se plătesc, dar de la a patra zi încolo indemnizația scade la doar 80%. Belgia merge și mai departe. În funcție de tipul de asigurare, prima, a doua sau chiar a treia zi nu se plătesc deloc. Portugalia? Primele două zile, zero lei.

„Este o practică la nivel european”, a subliniat ministrul. Comparația e menită să arate că măsura românească nu e chiar atât de drastică pe cât pare. Dar pentru un angajat care câștigă salariul minim și se îmbolnăvește, orice zi neplătită contează enorm. Orice.

Întâlnire cu asociațiile de pacienți pentru a limita efectele secundare

Rogobete a anunțat că a avut deja discuții cu reprezentanții pacienților. Scopul? Să „nuanțeze” măsura și să reducă efectele negative pentru cei care chiar sunt bolnavi. Formularea e interesantă: ministrul a vorbit despre „efecte secundare”, ca și cum ar fi vorba de un tratament medical.

Vestea relativ bună pentru cei nemulțumiți: măsura e prezentată ca fiind tranzitorie. Cât va dura această tranziție? Nu s-a specificat. Nici ce criterii vor fi folosite pentru a decide când și cum se va reveni la sistemul anterior. Dacă se va reveni vreodată.

Asociațiile de pacienți au semnalat de mai mult timp că oamenii cu boli cronice sau cei care au nevoie de tratamente regulate vor fi cei mai afectați. O răceală banală înseamnă o zi neplătită. Dar și o criză de diabet sau o recidivă la un pacient oncologic intră în aceeași categorie. Aceeași regulă pentru situații complet diferite.

Cine câștigă și cine pierde din noua regulă

Calculul pare simplu la prima vedere. Statul economisește 120 de milioane de lei lunar din eliminarea concediilor fictive, iar angajatorii scapă de presiunea unor angajați care își luau zile libere pe bani publici fără să fie bolnavi.

Dar ecuația are și partea cealaltă. Angajații care se îmbolnăvesc real pierd bani. Cei cu salarii mici vor ezita să își ia concediu chiar și când au nevoie, riscând să meargă bolnavi la serviciu și să îmbolnăvească și pe alții. Ironia sorții: o măsură menită să combată abuzurile ar putea genera alte probleme de sănătate publică.

Ministrul pare conștient de aceste riscuri. Recunoașterea publică a inechităților e un pas neobișnuit pentru un oficial guvernamental. Discuțiile cu asociațiile de pacienți vor produce excepții sau ajustări concrete? Sau „tranzitoriu” va deveni, cum se întâmplă adesea, permanent?