Ileana Racheru avertizează că, din decembrie 2024, dezinformarea pro-rusă a explodat și țintește democrația României

Dezinformarea pro-rusă vizează democrația și securitatea României prin ură, neîncredere în instituții și discurs extremist

Cazul ilustrează o tendință mai largă, explicată de expertul în spațiul ex-sovietic Ileana Racheru: volumul dezinformării pro-ruse „a explodat” în online-ul românesc. Comparativ cu perioada de dinainte de decembrie 2024, propaganda este acum mai nocivă prin ura și diviziunea pe care le întreține.

Obiectivul principal rămâne erodarea democrației și a securității României. Mecanismul este concret: se creează clivaje sociale, crește neîncrederea în instituțiile naționale și în partenerii din UE și NATO, iar discursul extremist capătă mai mult spațiu.

„Începând din decembrie 2024 dezinformarea a explodat, ne-a invadat. În ceea ce privește propaganda (deși nu mai e la fel de mult amplificată), mi se pare că după anul 2024 e și mai nocivă, în sensul că ura, diviziunea pe care încearcă să o stârnească în mințile românilor are ca scop crearea unui nou clivaj în politica românească: extremism și izolaționism vs democrație și pro-europenism NATO”, a declarat Ileana Racheru pentru Libertatea.ro.

Același mecanism a fost folosit în campania electorală din 2024 pentru a amplifica ura împotriva establishment-ului politic. Concomitent, au fost create așteptări false legate de candidatul Călin Georgescu.

În 2025, propaganda rusă a acționat în tandem cu cea a AUR pentru a crea sentimente de ură la adresa cetățenilor Republicii Moldova și a președintelui Maia Sandu. Acum, accentul s-a mutat pe ostilitatea față de Ucraina, cetățenii săi și președintele acesteia.

După 2024, a crescut numărul agenților de influență și al mesajelor favorabile Rusiei

Ileana Racheru a semnalat o schimbare importantă: creșterea numărului de agenți de influență („proxy”) ai Rusiei în România, persoane publice care nu își asumă mereu deschis o poziție pro-Kremlin, dar acționează coordonat cu propagandiștii regimului Putin.

„După anul 2024, mi se pare că s-a mărit numărul de proxy ai Rusiei în România. Sunt persoane publice, care de multe ori nu își exprimă deschis atitudinea pro Kremlin, dar care acționează coordonat cu propagandiștii cei mai odioși ai regimului Putin”, a spus Ileana Racheru pentru Libertatea.ro.

Tot după 2024, a crescut și numărul ONG-urilor cu profil extremist. Această extindere face ca mesajele să ajungă prin mai multe canale, iar manipularea devine mai greu de observat.

Propaganda actuală încearcă și altceva decât atacul direct. Potrivit Libertatea.ro, o tactică nouă este construirea unei imagini pozitive a Rusiei pe două paliere, unul politic și altul cultural, pentru a normaliza mesajul pro-rus în spațiul public.

• Palierul politic include laude la adresa lui Vladimir Putin, propuneri de parteneriat cu Rusia și ideea aderării la BRICS.
• Pe palierul cultural sunt folosiți influenceri de pe TikTok și evenimente ale „Clubului Rus din București”.

Aceste teme se adaugă propagandei clasice orientate împotriva instituțiilor și partenerilor occidentali. Dezbaterea publică este astfel împinsă dinspre fapte spre conflict identitar și ostilitate.

Mesajele prind mai ușor pe fondul problemelor sociale

Identificarea manipulării este mai dificilă într-un mediu cu sărăcie, inegalități și o educație slabă pentru gândire critică. La acestea se adaugă preluarea narativelor rusești de către unii politicieni români, care mizează pe câștig electoral.

„Dificultatea e generată și de faptul că o parte a politicienilor și partidelor din România preiau narativele de propagandă ale Rusiei considerând că acestea le aduc voturi și câștiguri în lupta cu adversarii politici.

”

Kremlinul încearcă astfel să slăbească încrederea în orientarea occidentală a României. Presiunea vine într-un moment în care agenția rusă TASS a acuzat recent Republica Moldova că își predă controlul economic și suveranitatea României.

Ca răspuns, expertul indică eliminarea comportamentului inautentic coordonat din online, adică a rețelelor de boți și troli, folosind instrumente precum Digital Service Act și o abordare similară celei din Finlanda.

„Maia Sandu spunea că libertatea de exprimare este pentru oameni, nu pentru boți, troli…

”

Riscul imediat pentru public este expunerea mai frecventă la conținut coordonat care alimentează neîncrederea în instituții și radicalizarea politică.