La Școala Ferdinand I din București, elevii de clasa a VIII-a au făcut Informatică cu secretara, iar admiterea îi lovește direct

Ore de informatică predate de secretară și materie neparcursă

La aceeași școală, părinții reclamă dificultăți și la alte două materii care pot conta direct într-un concurs suplimentar de admitere. Orele de fizică nu au fost predate de un profesor de specialitate, iar la limba engleză materia nu ar fi fost parcursă integral.

Valentin Ilie a legat aceste lipsuri de șansele reale ale elevilor la un examen în plus față de Evaluarea Națională. El a menționat că părinții au discutat anul trecut cu directoarea despre calitatea orelor și despre materia neparcursă.

„Copiii de clasa a VIII-a au făcut-o cu doamna secretară, care ulterior s-a dovedit că nici măcar nu avea voie să intre la clasă”, a declarat Valentin Ilie, președintele Edupart București, sector 2.

Asociația de părinți susține abrogarea examenului suplimentar de admitere la liceu, invocând exact această diferență dintre școli. Pentru elevii din unități cu lipsă de profesori calificați, competiția se mută în afara școlii, spre pregătire plătită separat.

Valentin Ilie a rezumat problema direct, întrebând ce șanse au copiii de la Școala „Ferdinand I” să susțină admiterea la materiile respective „decât la meditații”, cum relatează Edupedu.ro.

Proiectul a fost amânat, dar votul revine pe 2 septembrie

Parlamentul l-a amânat și l-a retrimis la Comisia pentru învățământ a Senatului pentru noi discuții pe 1 septembrie.

Votul final în plen este programat pentru 2 septembrie. Aceasta înseamnă că regula nu a dispărut din dezbatere, ci a fost reîntoarsă pentru reanalizare, într-un moment în care părinții cer să se ia în calcul diferența reală dintre școli.

Formula aflată în discuție este opțională pentru licee. Ea le-ar permite să organizeze un concurs propriu pentru cel mult jumătate dintre locuri, peste filtrul deja stabilit de Evaluarea Națională.

În paralel, dezbaterea se suprapune peste criza de personal didactic calificat din sistem. România a alocat 2,97% din PIB pentru educație, fiind pe ultimul loc în UE la acest capitol, iar rezultatele elevilor la testele PISA 2022 indică o degradare a competențelor.

Edupedu.ro a avertizat anterior că metodologia pusă în consultare de Ministerul Educației pentru acest examen ar favoriza corupția.

Fără profesori de specialitate, examenul suplimentar este inechitabil

Cazul invocat la Școala „Ferdinand I” arată că discuția despre performanță începe, în practică, de la o condiție de bază: existența profesorului de specialitate la clasă. Fără această condiție, examenul suplimentar nu măsoară pregătirea elevului, ci și lipsurile școlii din care provine.

„Orele de fizică le-au avut predate nu de profesorul de specialitate și au avut discuții anul trecut foarte multe cu doamna director legate de calitatea orelor, de faptul că materia nu a fost parcursă. La limba engleză, iarăși, am sesizat, ca asociație de părinți, că materia nu a fost parcursă și, la ora actuală, nimeni din unitatea de învățământ „Ferdinand I”, nici măcar directorul, nu știe dacă materia de anul trecut a fost parcursă în totalitate.

”

Dacă proiectul trece în forma discutată acum, presiunea suplimentară se mută exact pe familiile elevilor din școlile cu ore neacoperite corespunzător. Pentru acești copii, drumul spre liceu poate însemna un examen în plus, alături de costul pregătirii private la materiile pe care școala nu le-a predat complet.