Donald Trump a chemat lumea la discuții. Dar doi lideri importanți lipsesc. Vladimir Putin și Alexander Lukașenko nu vin la prima ședință a „Consiliului Păcii”, o lovitură de imagine pentru inițiativa care se vrea un rival pentru ONU.
Evenimentul de la Casa Albă, fixat pe 19 februarie, se voia istoric. Acum, portalul Axios confirmă, citând Digi24: scaunele Moscovei și Minskului vor fi goale. Explicațiile oficiale au venit. Mesajul politic, însă, pare cu totul altul.
Scuze oficiale sau un mesaj subtil?
Kremlinul a fost tranșant. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, a dat o explicație scurtă publicației „Vedomosti”: o vizită în SUA pur și simplu „nu figurează” în agenda președintelui în perioada următoare. Atât. Declarația rece lasă loc de multe interpretări.
Scuza Minskului a fost mai detaliată. Natalia Eismont, purtătoarea de cuvânt a lui Alexander Lukașenko, a înșirat o serie de motive. A invocat „invitația sosită târziu” ce a prins agenda președintelui „deja planificată”, dar și „posibile dificultăți logistice” generate de sancțiunile internaționale care îl vizează pe liderul belarus. Coincidență? Greu de crezut. În locul lui Lukașenko, Belarusul va trimite un oficial de rang inferior, pe ministrul de externe Maxim Rizhenkov.
Ce este, de fapt, „Consiliul Păcii” lui Trump?
Pe hârtie, ideea lui Trump sună bine. Structura a fost creată, teoretic, să administreze Fâșia Gaza după război. Doar că statutul său are competențe mult mai largi, prezentând organizația ca una „internațională” care ar trebui să aducă „o pace durabilă” în diverse zone de conflict.
Miza reală pare alta. Surse citate de Financial Times spun lucrurilor pe nume: administrația Trump vede Consiliul ca un înlocuitor pentru ONU. Un nou instrument. Unul prin care Washingtonul ar controla viitoarele acorduri de pace, inclusiv cel din Ucraina, desenând practic o nouă ordine mondială.
Taxa de membru de 1 miliard de dolari și oferta ironică a lui Putin
Intrarea în acest club exclusivist costă. Primii trei ani sunt gratuiți. Apoi, pentru a rămâne membru, o țară trebuie să plătească o sumă uriașă: 1 miliard de dolari. O taxă care face o selecție drastică a participanților.
Ironia sorții… Chiar Vladimir Putin, unul dintre marii absenți, anunțase la final de ianuarie că Moscova ar fi gata să ofere Consiliului fix 1 miliard de dolari. Gestul a fost o sfidare pură. Banii, a precizat el, ar veni din activele rusești blocate în Occident prin sancțiuni. O propunere menită să ridiculizeze, nu să ajute.
O listă de invitați controversată și un viitor incert
Absența celor doi este și mai evidentă când te uiți la lista de invitați, una lungă și variată. Trump i-a chemat, pe lângă europeni, pe liderii Turciei (Recep Tayyip Erdoğan), Egiptului (Abdel Fattah el-Sisi), Argentinei (Javier Milei) și Kazahstanului (Kassym-Jomart Tokayev). Reacția generală a fost de așteptare. Prudentă.
Chiar și Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, a recunoscut că Moscova nu are încă o poziție finală, motivând că „multe țări din Occident și din Orient au reacționat cu prudență la această idee”. Un start cu stângul pentru un proiect atât de mare.
Sursa: Digi24
